Sanae Takaichi, prima femeie care ocupă funcţia de premier al Japoniei, a afirmat vineri că se opune oricărei modificări a regulilor de succesiune la tronul imperial nipon care exclud femeile şi descendenţii acestora, notează AFP, potrivit Agerpres.
Takaichi a declarat parlamentului că respectă concluzia unui grup de experţi care a considerat “adecvat să se limiteze eligibilitatea la descendenţii masculini în linie directă care aparţin liniei imperiale”. “Guvernul şi eu însămi respectăm acest raport”, a subliniat ea.
Prim-ministrul declarase anterior că revizuirea regulilor familiei imperiale era “o chestiune urgentă”, un scenariu care ar putea include în schimb posibilitatea reintegrării rudelor îndepărtate de sex masculin prin “adopţie”.
În septembrie, Japonia a sărbătorit majoratul prinţului Hisahito, singurul tânăr moştenitor masculin al tronului, nepotul împăratului Naruhito şi al doilea în linia de succesiune la tron după tatăl său, şi pe umerii căruia se bazează viitorul familiei imperiale.
Împăratul nu deţine nicio putere politică, dar păstrează o puternică valoare simbolică în Japonia.
Deşi tradiţia dictează că doar un bărbat poate perpetua linia imperială – care, conform legendei, datează de 2.600 de ani – sondajele de opinie arată un sprijin popular puternic pentru ideea ca o femeie să urce pe tron.
Chestiunea succesiunii imperiale agită Japonia de decenii. În 2005, un precedent comitet guvernamental a recomandat ca tronul să revină celui mai mare copil, indiferent de sex.
Această decizie părea să deschidă calea pentru fiica împăratului, dar naşterea lui Hisahito în anul următor a pus capăt dezbaterii.
Conform shintoismului, împăraţii Japoniei sunt descendenţi ai zeiţei soarelui, Amaterasu, iar legenda urmăreşte originea lor de peste 2.600 de ani. După înfrângerea Japoniei la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, forţele de ocupaţie americane au menţinut instituţia pentru a păstra coeziunea naţională.
Tradiţionaliştii consideră că linia imperială masculină neîntreruptă este fundamentul Japoniei şi că o schimbare ar diviza ţara.
Din punct de vedere istoric, soţiile membrilor familiei regale s-au confruntat cu presiuni intense pentru a naşte fii.
Împărăteasa Masako, fostă diplomată de rang înalt, a suferit mult timp de o boală legată de stres după ce s-a alăturat familiei regale, atribuită de unii presiunilor de a avea un fiu.
Sora lui Hisahito, Mako, s-a căsătorit cu iubitul ei din facultate şi a dezvoltat o tulburare de stres post-traumatic din cauza interesului intens al tabloidelor faţă de familia socrilor ei. Cuplul locuieşte acum în Statele Unite, unde au avut un copil.
| Știri BVB