Televiziunea de stat iraniană a confirmat duminică dimineața că liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, marcând cea mai importantă schimbare politică din Iran din 1989. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că Khamenei a murit într-o postare pe Truth Social, înainte ca autoritățile iraniene să confirme știrea.
„Khamenei, unul dintre cei mai răi oameni din istorie, a murit”, a scris Trump, numind acest eveniment „cea mai mare șansă pentru poporul iranian de a-și recâștiga țara” și adăugând că operațiunile militare ale SUA vor continua.
Uciderea lui Khamenei urmează atacurilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, care au vizat înalți oficiali iranieni.
- Cea mai puternică funcție din Iran
Liderul suprem este cea mai înaltă autoritate din sistemul politic iranian, deasupra președintelui. Funcția comandă forțele armate, numește șefii sistemului judiciar, mass-media de stat și organismele cheie de securitate și deține autoritatea finală asupra politicii externe, inclusiv asupra programului nuclear, potrivit Al Arabiya English.
Khamenei deținea această funcție din 1989, succedându-i colegului său cleric șiit Ruhollah Khomeini, fondatorul actualului regim iranian instaurat după revoluția din 1979 care l-a înlăturat pe șahul Mohammad Reza Pahlavi.
Moartea sa declanșează un proces constituțional de succesiune, deși realitatea politică s-ar putea dovedi mai complexă.
- Ce spune constituția Iranului?
În conformitate cu articolul 107 din constituția Iranului, liderul suprem este ales de Adunarea Experților – un organism clerical format din 88 de membri, aleși de public, dar verificați de Consiliul Gardienilor. Membrii Consiliului Gardienilor sunt numiți direct sau indirect de liderul suprem.
Dacă liderul suprem moare sau devine incapabil, un consiliu de conducere temporar preia autoritatea până la numirea oficială a unui succesor.
Adunarea Experților este responsabilă de selectarea următorului lider. Constituția permite fie un singur lider suprem, fie un consiliu de conducere. Analiștii spun că procesul va fi probabil influențat puternic de instituțiile politice și de securitate de elită, în special de Garda Revoluționară Islamică (IRGC).
IRGC „ar putea încerca să înlocuiască întregul proces, având în vedere situația de urgență din țară”, a declarat Jason Brodsky, director de politici la United Against Nuclear Iran, cu sediul la Washington, pentru Al Arabiya English.
- Factorul IRGC
Trump a declarat în postarea sa în care anunța moartea lui Khamenei că unii membri ai IRGC și ai forțelor de securitate căutau „imunitate”.
„Auzim că mulți dintre membrii IRGC, ai armatei și ai altor forțe de securitate și poliție nu mai vor să lupte și caută imunitate din partea noastră”, a scris el.
IRGC este una dintre cele mai puternice instituții din Iran, cu influență în sectoarele militar, de informații și economic. În orice scenariu de tranziție, prioritatea sa principală va fi probabil menținerea stabilității regimului.
Faptul că va susține un cleric de rang înalt, o figură de compromis sau un consiliu de conducere de tranziție ar putea influența în mod semnificativ direcția țării.
Succesiunea în Iran a fost mult timp subiectul speculațiilor, deși procesul rămâne opac.
Printre numele discutate anterior în cercurile politice s-au numărat Mojtaba Khamenei, fiul defunctului lider suprem; clerici de rang înalt aliniați cu facțiunile radicale; sau o figură de consens acceptabilă atât pentru autoritățile religioase, cât și pentru elitele de securitate. Nu a fost făcut public niciun plan oficial de succesiune.
Moartea lui Khamenei ar putea genera mai multe scenarii posibile: o tranziție strict controlată, menită să mențină continuitatea; lupte interne pentru putere între elite; tulburări publice pe fondul dificultăților economice și al represiunii politice; sau o perioadă de confruntări militare intensificate.
Iranul a cunoscut valuri repetate de proteste interne în ultimii ani. Un vid de conducere va pune la încercare coeziunea instituțiilor Republicii Islamice.
Liderul suprem al Iranului stabilește direcția strategică a țării, inclusiv politica față de Israel, Statele Unite, statele din Golf și grupurile armate aliate din regiune.
Instabilitatea din Teheran ar putea avea consecințe regionale imediate, în special având în vedere tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, o rută critică de tranzit al petrolului la nivel mondial.
| Știri BVB