Autor: Dan Pălăngean
Pensionarii români figurează, la nivelul țărilor UE, EFTA și țărilor candidate, drept cei mai în măsură să-și acopere cheltuielile, potrivit unui infografic disponibil pe site-ul german datapulse.de. Cu un surplus al veniturilor de +21%, România a devansat în clasamentul de specialitate Cehia (+18%), Polonia (+4%) și Spania (+3%).
În toate celelalte state studiate, banii încasați de pensionari nu ajung pentru necesarul de consum, așa cum se prezintă el pentru fiecare țară în parte. Deficitul consemnat ca atare variază între -2% pentru Bulgaria și -40% pentru Croația. Ungaria apare la -38%, după țări precum Italia (-15%), Franța (-23%) și Germania (-33%).
Culmea, analiza publicată pe baza unor modele economice armonizate, a luat în calcul datele certe pentru anul 2023. Adică înainte de indexarea majoră a pensiilor în anul electoral 2024, rezultată din recalcularea discutabilă (nu atât ca principiu ci din cauza raportării la doar 25 de ani de muncă și nu 35 de ani, cât este cerința legală pentru drepturi depline).
Reamintim că, la 1 septembrie 2024, în baza Legii nr. 360/2023, a avut loc “marea recalculare” (preelctorală) a pensiilor din sistemul public, care a vizat peste 3,8 milioane de pensionari (82,5% din total). Pensiile au crescut, în medie, cu 622 lei, 1,03 milioane de pensionari beneficiind de majorări de 501-1.000 lei, iar aproximativ 721.000 de pensii au crescut cu peste 1.000 lei.
Acest proces a venit după o indexare a punctului de pensie cu 13,8% la 1 ianuarie 2024. Pensia medie a crescut brusc, de la 2.293 lei în august 2024 la 2.792 lei în septembrie 2024 (+21,8%) iar influența pe buget a fost estimată de Consiliul Fiscal drept o accentuare a deficitului cu 0,6% din PIB, urmând ca efectul pe 2025 să fie de 1,8% din PIB.
Pe scurt, în contextul în care analiza specialiștilor germani susține că pensionarii români erau cel mai bine acoperiți cu venituri pentru cheltuielile efectuate dintre toți pensionarii europeni, ei au beneficiat și de o creștere substanțială a veniturilor. Fără „recalculare”, în loc de -8,67% pe 2024 și -7,65% pe 2025, am fi avut deficite de -8,07% în 2024 și -5,85% în 2025.
Pentru conformitate, am ales dintre infograficele publicate de datapulse.de exact pe acela care arată de unde provine poziția de lider a României pe segmentul de pensionari, în pofida faptului că veniturile în sine apar ca fiind relativ reduse atunci când sunt exprimate în euro (unde suntem penultimii, după Letonia și Polonia dar peste Bulgaria, dar cu cheltuieli mai mici decât în Serbia sau Muntenegru).
Sunt doi factori majori care au determinat poziționarea, la care ar trebui să luăm aminte. Primul, doar 3% dintre pensionarii români stau cu chirie, față de circa 20% în Italia, 40% în Franța sau 60% în Germania. Al doilea, nivelul mult mai favorabil al prețurilor la noi (63,8% din media UE pentru IAPC pe anul trecut, conform Eurostat, adică pe baza datelor din 2023).
Liberalizarea prețurilor la energia electrică și la gazele naturale livrate populației va schimba situația la o viitoare analiză, dincolo de neindexarea pensiilor (altminteri în conformitate cu legea răspunderii fiscal-bugetare). După cum și menținerea inflației la un nivel relativ ridicat (7,32% pe întregul 2025, cu 9,62% la final) va afecta capacitatea de acoperire a cheltuielilor din pensii.
| Știri BVB