România riscă să ajungă în următorii cinci ani un hub energetic pentru Europa, dar un exportator, pentru că nu mai consumă nimic în interior, a declarat, miercuri, Bogdan Nichişoiu, Regional Enhanced Information Manager, Coface România.
“Mă uitam pe o statistică a Eurostat pe ceea ce înseamnă dependenţa energetică a statelor europene. Practic, nevoia de energie a Europei este susţinută 60% prin importuri. Dacă iei cele 27 de state europene, România este în top trei cel mai puţin dependente. Suntem pe locul trei în sensul bun al cuvântului. Aproape 28% din nevoia noastră energetică ne-o asigurăm prin importuri. Estonia şi Suedia cred că sunt în faţa noastră. Dar aici vine şi cu o durere pe care o avem, şi nu mă duc la realităţi ale anilor 2010 – 2015. Mă duc chiar anul trecut. Ia gândiţi-vă cât a lucrat Azomureşul anul trecut? Este o întrebare retorică. Ce s-a întâmplat cu ArcelorMittal Hunedoara? Ce se întâmplă cu jucători din industria auto, fie că vorbim despre Leoni (a închis fabrica din Luduş – n. r.), fie că vorbim despre Adient (a închis fabrica din Ploieşti – n. r.), fie că vorbim despre Aumovio – o parte din fostul Continental. Practic, riscul nostru frustrant este ca în următorii 5 ani să ajungem un hub energetic pentru Europa, dar un exportator. De ce? Pentru că nu mai consumăm nimic în interior. Riscul acesta de dezindustrializare este al Europei, dar este vizibil şi în cazul României”, a explicat acesta.
Nichişoiu a subliniat că Europa este vulnerabilă atât pe industria siderurgică, dar şi pe cea chimică, înregistrând în ultimii trei ani un ritm de închidere a combinatelor chimice de şase ori mai mare decât în perioada anterioară, din cauza situaţiei energetice.
“Ca un numitor comun care atestă vulnerabilitatea Europei, nu doar a României, pe industrie siderurgică, pe industrie chimică, mă uitam la industria chimică. Este un studiu foarte interesant publicat de cei de la Roland Berger pentru industria chimică din Europa. Gândiţi-vă că în anii 2022 – 2025 o industrie energointensivă, cu foarte multă relevanţă în discuţia de astăzi geopolitică (…) în Europa noi am pierdut în aceşti trei ani 10% din capacitatea de producţie, aproape 37 de milioane tone de produse finite. Am pierdut totodată aproape 200.000 de locuri de muncă. Înseamnă, practic, un oraş măricel în România. 74% din companiile din industria chimică în fiecare din aceşti ani au avut profitabilitate operaţională – EBITDA, cum îi spunem noi – negativă, investiţiile, CAPEX-ul s-a redus cu 84%. 84% este fabulos. Ritmul de închidere a acestor combinate chimice în aceşti 3 ani a fost de şase ori mai mare decât în perioada anterioară. Demonstrează foarte clar că suntem în Europa vulnerabili pe ceea ce înseamnă energie şi mai ales pe vectorul ăsta industrial – industrie metalurgică, industrie chimică. Riscăm, practic, să devenim în următorii 10 – 15 ani importatori”, a arătat el.
În acest context, combinatul Liberty Steel din Galaţi este un obiectiv strategic pentru statul român şi trebuie găsită o soluţie.
“Este foarte important pentru statul român de peste 10, 15, 20 de ani să aibă Liberty acolo, pentru că este un asset strategic pentru statul român, pentru ceea ce înseamnă nevoia noastră de oţel, pentru infrastructura pe care mai trebuie s-o mai construim. E foarte important să gândim o soluţie pentru Liberty”, a transmis oficialul Coface România.
De asemenea, Nichişoiu consideră că preluarea Azomureş de către Romgaz este un proiect care are sens şi speră ca acest lucru să se întâmple.
“Această iniţiativă pe care statul român, prin Romgaz, o are (de preluare a combinatului Azomureş – n. r.) cred că este o logică care ţine apă, cum s-ar spune, tocmai pentru a integra pe verticală acest ADN de producător de gaz natural al Romgazului. Are logică. Adică să integrezi Azomureşul în acest ecosistem are toată logica. (…) din câte ştiu eu discuţiile continuă. Adică există o speranţă că acest proiect care pentru mine are foarte mult sens să se finalizeze măcar ca decizie finală de investiţie în 2026. Ar avea tot sensul din lume. Ia gândiţi-vă! Romgaz, Neptun Deep, 50%, Azomureş. Să verşi, practic, parte din acest aflux de gaz natural către ceva care-ţi aduce valoare adăugată superioară, (…) produse care să capteze mai multă marjă, care să plece un pic din zona asta de materii prime. Romgaz nu trebuie să rămână doar un producător – şi intră acum şi pe zona de furnizare de gaz natural. Miza e mult mai mare, trebuie să fie în sensul bun al cuvântului mult mai lacom, mult mai ambiţios, iar Azomureşul este un proiect interesant. Vedem în următoarele luni dacă ajung la un numitor comun. Eu am speranţa că da, că vor ajunge la un numitor comun”, a transmis specialistul.
Coface România a lansat, miercuri, Studiul Insolvenţelor din România, cu date pentru anul 2025. Studiul arată că anul trecut s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvenţă faţă de 7.274 în 2024. De asemenea, au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024.
Primele 3 sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă anul trecut sunt Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.844), Construcţii (1.580) şi Transport şi depozitare (939) şi păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2025.
Sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvenţe respectiv 1.844, în scădere cu 4% faţă de anul precedent.
Primele trei sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă anul trecut sunt Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.844), Construcţii (1.580) şi Transport şi depozitare (939) şi păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2025.
| Știri BVB