Evoluțiile războiului din Orientul Mijlociu pot influența direct economiile și bugetele statelor, a declarat, la Digi24, președintele Consiliul Fiscal, Daniel Dăianu. Economistul avertizează că un conflict prelungit ar putea provoca un nou șoc energetic global și ar pune presiune pe finanțele publice. În același timp, Dăianu afirmă că România ar putea totuși să încheie anul cu un deficit bugetar în jur de 6,25% din PIB, dacă situația internațională nu se deteriorează. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu.
România se apropie de momentul adoptării bugetului pentru 2026, după luni de negocieri și tensiuni în coaliția de guvernare. Într-un interviu acordat Digi24, președintele Consiliul Fiscal, Daniel Dăianu, spune că există, de fapt, un consens general asupra direcției bugetare.
„Știrea bună este că bugetul României va intra în Parlament și va fi aprobat. Se va termina această saga care părea interminabilă. În linii mari, există un consens privind bugetul, deci este incorect să se afirme că divergențele ar fi atât de adânci încât ar putea să deraieze mersul consolidării bugetare. Critici la adresa bugetului au venit nu numai din partea unui partid din coaliție. Există și centre de putere în România care își flexează musculatura în perioada de construcție a unui buget”, a spus el.
Potrivit lui Dăianu, conflicte apar frecvent și între autoritățile locale și administrația centrală.
„Am văzut marile disensiuni între cei care reprezintă autoritățile locale – primari și administrații locale – și administrația centrală, reprezentată în principal de premier și ministrul de Finanțe. Lucrurile întotdeauna au fost complicate, dar în 2025 și mai ales în 2026 sunt mai dificil de rezolvat, întrucât corecția este foarte mare”, a precizat acesta.
Economistul amintește că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB, potrivit metodologiei europene, iar reducerea acestuia presupune măsuri dificile.
„România a terminat 2025 cu un deficit mult inferior celui consemnat la finele lui 2024, iar această corecție s-a făcut în ultimele luni. În 2026 corecția va fi mai mare. Dacă execuția bugetară în 2026 nu va fi deraiată din varii motive, România poate să termine anul cu un deficit mult inferior celui de anul trecut, în jur de 6,25%. Ținta urmărită de Guvern este realizabilă și ar fi o performanță”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Dăianu avertizează însă că evoluțiile internaționale, în special conflictul din Orientul Mijlociu, pot avea efecte importante asupra economiei și asupra bugetelor statelor.
„Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu.
Întrebat despre creșterea prețurilor la carburanți, economistul a spus că o intervenție a statului ar putea deveni necesară doar într-un scenariu extrem. „Dacă nu se va prelungi acest război, bugetele în Europa și în alte țări nu vor fi sub o presiune care să ducă la deficite substanțial mai mari. Nici interesul Statelor Unite nu este ca lucrurile să se strice peste măsură în economia globală și să afecteze chiar mersul economiei americane”, a adăugat acesta.
În același timp, investitorii și instituțiile financiare internaționale urmăresc cu atenție stabilitatea politică din România.
„O întrebare recurentă pe care o primim de la agențiile de rating și de la investitori este: ce credeți despre puterea coaliției și despre stabilitatea politică a țării? Într-o țară unde există o vânzoleală politică tot mai mare, este pusă în discuție politica economică și, în cazul de față, consolidarea bugetară”, a explicat el.
„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu.
„Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal.
| Știri BVB