Ţările trebuie să-şi menţină cheltuielile fiscale ţintite şi temporare deoarece măsurile persistente, extinse, de stimulare ar putea spori riscurile inflaţioniste şi obliga băncile centrale să majoreze dobânzile, a afirmat Pablo Hernandez de Cos, directorul general de la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), într-un interviu acordat luni publicaţiei nipone Nikkei, transmite Reuters.
BIS este cea mai veche instituţie financiară internaţională şi contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale.
Perturbările prelungite din Orientul Mijlociu ar putea, de asemenea, reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare globale, majorarea datoriei publice în ultimii 15 ani fiind în mare măsură intermediată de instituţii financiare non-bancare, inclusiv fonduri speculative cu grad ridicat de îndatorare, a explicat Pablo Hernandez de Cos.
“În ultimele săptămâni, încrederea pieţei a fost la un nivel ridicat, pe fondul optimismului legat de inteligenţa artificială (AI) şi aşteptările legate de o soluţionarea rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă aceste aşteptări se dovedesc a fi greşite, pot cu uşurinţă să văd potenţial pentru corecţii abrupte pe pieţe”, a adăugat acesta.
Războiul a sporit volatilitatea de pe pieţele globale şi a determinat unele ţări, inclusiv Japonia, să-şi majoreze cheltuielile pentru a atenua impactul economic de pe urma creşterii preţurilor petrolului.
Dar şocul energetic a extins de asemenea presiunile asupra unor bănci centrale de a majora dobânzile pentru a contracara riscul unei inflaţii prea ridicate, chiar dacă astfel se atenuează creşterea economică.
Băncile centrale ar trebui “să analizeze în mod transparent” şocul temporar negativ legat de aprovizionare dacă nu vor să destabilizeze aşteptările inflaţioniste sau să provoace efecte secundare dureroase. Dar dacă şocul persistă, o astfel de abordare “prin transparenţă” va deveni mai puţin sustenabilă, iar amintirile legate de inflaţia de după pandemie ar putea spori riscul efectelor secundare, a avertizat şeful BIS.
Acesta a atras atenţia că băncile centrale trebuie să monitorizeze cu atenţie aceste evoluţii şi să fie pregătite să acţioneze dacă va fi necesar. “Sprijinul fiscal trebuie să fie ţintit şi temporar. Dacă devine mai extins şi mai persistent, sporesc considerabil riscurile inflaţioniste, posibil forţând băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce, în schimb, va afecta creşterea economică”, a mai precizat sursa citată.
De Cos a refuzat să comenteze informaţiile din presă conform cărora este considerat unul din candidaţii la funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene.
Potrivit analiştilor, alţi candidaţi pentru a prelua funcţia de la Christine Lagarde, al cărei mandat se încheie în octombrie 2027, sunt Klaas Knot, care anterior a condus Banca Centrală din Ţările de Jos, Joachim Nagel, preşedintele Bundesbank, şi Isabel Schnabel, economistă din Germania şi membră a Comitetul executiv al BCE.
Pe lângă favoriţi, sunt amintiţi şi François Villeroy de Galhau, care conduce Banca Centrală a Franţei, precum şi Fabio Panetta, guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. AGERPRES
| Știri BVB