“Ieri: zero. Astăzi: zero”, la fel ca mii de lucrători din turismul din Dubai, Dulash, un tânăr srilankez, este puternic afectat de prăbuşirea afacerilor în emiratul din Golful Persic de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Pe faimoasa plajă Jumeirah Beach Residence (JBR), de obicei plină de oameni, şezlongurile sunt aliniate cu faţa spre o mare aproape goală. Terasele restaurantelor sunt pustii, în timp ce vânzătorii de suveniruri, parfumuri şi sporturi nautice aşteaptă puţinii trecători.
La faţa locului, cea mai mare roată din lume, Ain Dubai – Ochiul Dubaiului, în arabă – nu se mai roteşte, iar la picioarele sale muzeul Madame Tussauds, care expune figuri de ceară, nu atrage mulţimi în ciuda reducerilor oferite.
“Ieri: zero. Astăzi: zero. Nu există niciun client”, oftează Dulash, în vârstă de 26 de ani, care lucrează de şase ani la o companie care închiriază ski jeturi. “N-am mai văzut niciodată Dubaiul aşa”, spune Dulash.
Cu insulele sale artificiale şi zgârie-norii impunători, al doilea oraş ca mărime din Emiratele Arabe Unite s-a impus ca o destinaţie turistică majoră în Orientul Mijlociu, primind aproape 19,6 milioane de vizitatori anul trecut. Dar acum, în mijlocul sezonului de vârf, înainte de căldura intensă de vară, barajul de rachete şi drone iraniene care a început pe 28 februarie a alungat turiştii.
Lipsită de venituri, industria turistică speră la un sfârşit rapid al războiului declanşat de ofensiva israeliano-americană asupra Iranului, dar mulţi angajaţi din sector şi-au mărturisit îngrijorările pentru AFP, vorbind sub condiţia anonimatului.
Plătit cu 4.500 de dirhami pe lună (975 de euro), Dulash nu şi-a primit salariul la data stabilită.
“Am împrumutat 1.000 de dirhami de la un prieten, mi-am plătit chiria de 800 de dirhami şi mi-au mai rămas 200 de dirhami pentru a trăi”, spune el.
Dulash nu ştie când şefii săi vor putea rezolva situaţia. “Nici măcar întoarcerea în ţara mea nu este o opţiune”, continuă el, afirmând că preţul biletelor de avion s-a triplat din cauza scăderii traficului aerian. “Nu avem de ales decât să aşteptăm şi să sperăm”, spune tânărul srilankez.
Consiliul Mondial pentru Călătorii şi Turism (WTTC), ce reprezintă principalii operatori de turism din lume, a estimat săptămâna aceasta că pierderile din Orientul Mijlociu din cauza războiului se ridică la 600 de milioane de dolari pe zi. În Emirate, se preconizează că acest sector a fost responsabil pentru aproape 13% din PIB în 2025 şi a asigurat un mijloc de trai pentru aproximativ 925.000 de persoane, majoritatea fiind străini, potrivit aceleiaşi surse. Mulţi angajaţi provin din ţări asiatice, dar şi din restul Orientului Mijlociu, în căutarea securităţii şi stabilităţii economice.
“Sunt din Siria, unde am trăit războiul, aşa că atacurile cu rachete şi drone nu mă sperie. Dar sunt plătit doar din comisioanele de vânzare şi faptul că nu-mi mai permit să stau aici mă sperie foarte tare”, a explicat un tânăr vânzător de parfumuri.
Kalhan, originar din Sri Lanka, primeşte şi un procent din fiecare tranzacţie, care îi completează salariul fix modest de abia 3.000 de dirhami (709 euro) – cu care va trebui să se descurce luna aceasta. “Am venit în Dubai pentru o viaţă mai bună, dar acum nu ştiu ce se va întâmpla”, se plânge el.
Pe măsură ce se apropie sărbătoarea musulmană Eid al-Fitr, hotelurile din Dubai, 827 de unităţi, multe dintre ele hoteluri de lux, potrivit autorităţilor, reduc drastic preţurile pentru a încerca să atragă cel puţin locuitorii şi familiile acestora.
Ofertele se înmulţesc, în special pe insula artificială The Palm, unde un hotel a fost lovit de resturi de drone la începutul conflictului. O altă unitate a fost avariată joi, în districtul Creek.
Profesioniştii se tem, de asemenea, de un impact de durată asupra imaginii ţării, care se prezintă ca un paradis al păcii şi securităţii în regiune.
Nabil Haryouli, proprietarul unei agenţii de turism din Dubai, crede că va exista “cu siguranţă un impact timp de câteva luni”, dar că turiştii se vor întoarce în cele din urmă.
“Cel mai important lucru este revenirea la stabilitate”, spune acest francez, care aminteşte de criza financiară din 2008 şi de pandemia de Covid.
“Dacă există un oraş care ne-a arătat că îşi poate reveni, acesta este Dubai”, afirmă Haryouli.