-
Indiferent de tipul investițiilor energetice – fie că vorbim despre energie fosilă, hidro sau regenerabilă – este esențial să nu uităm de consumatori.
-
Sunt necesare măsuri guvernamentale care să sprijine industria energointensivă, deoarece nivelul consumului energetic industrial este un indicator important al sănătății economiei.
Scăderea consumului industrial de energie reprezintă un semnal îngrijorător pentru economia României și reflectă dificultățile cu care se confruntă industriile energointensive, a declarat Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, la conferința PEFA „Tendințe economice”, subliniind necesitatea unor măsuri guvernamentale de sprijin și a unei orientări mai clare către consumatori.
„Oglinda reală a economiei se vede în consumul de energie – gaz și energie electrică”, a afirmat domnul Antal, arătând că nivelul consumului industrial este un indicator esențial al sănătății economice.
- Consumul industrial în scădere, semnal de alarmă
Potrivit acestuia, deși România are un nivel total al consumului apropiat de cel al altor state din regiune, structura consumului indică probleme.
România înregistrează un consum anual de energie electrică de aproximativ 56 TWh, comparativ cu 48 TWh în Ungaria, iar consumul de gaze naturale este de circa 10 miliarde metri cubi, față de aproximativ 9 miliarde metri cubi în cazul Ungariei.
„În România, consumul non-casnic a scăzut mult în ultima perioadă, în timp ce în Ungaria depășește 50% atât la gaze, cât și la energie electrică”, a explicat Antal, punând această evoluție pe seama închiderii unor platforme industriale importante din România.
* Închiderea industriei, efecte economice și sociale
Datele privind consumul energetic la nivel județean confirmă aceste tendințe. Lorant Antal a oferit exemple relevante:
- Județul Tulcea: consumul de gaze a scăzut cu 97%
- Județul Galați: scădere de peste 50%
- Județul Mureș: scădere de peste 50%
„Acolo unde s-au închis mari consumatori industriali, au apărut automat și probleme economice și sociale”, a spus acesta, făcând referire la situații precum Azomureș, Sidex, Alum.
* România are potențial de hub energetic, dar lipsește focusul pe consumatori
Deși România beneficiază de resurse energetice și de companii strategice precum Romgaz, Antal consideră că statutul de hub energetic este încă unul potențial, nu realizat.
„Avem toate condițiile să devenim un hub energetic, dar trebuie să ne concentrăm mult mai mult pe consumatori, în special pe cei non-casnici”, a subliniat el. În opinia sa, investițiile în capacități de producție sunt insuficiente dacă nu există cerere internă solidă.
* Deficit major de investiții în infrastructura de distribuție
Unul dintre principalele obstacole identificate este lipsa investițiilor în rețelele de distribuție, în special în sectorul gazelor naturale.
„Cea mai mare greșeală din ultimii 30 de ani a fost că nu am investit suficient în rețelele de distribuție. Astfel, multe regiuni au pierdut șansa de dezvoltare economică”, a declarat Antal.
Acesta a subliniat că, pentru investitori, infrastructura energetică este adesea mai importantă decât infrastructura de transport.
* Necesitatea sprijinirii industriei energointensive
Lorant Antal a pledat pentru măsuri concrete de sprijin pentru industriile energointensive, inclusiv granturi și facilități, pentru a susține competitivitatea economică.
„Dacă aceste industrii funcționează, ele contribuie direct la competitivitate și la creșterea economică”, a spus el.
* Risc: România să devină doar exportator de gaze
În contextul în care România ar putea deveni, începând cu 2027, cel mai mare producător de gaze naturale din Europa datorită proiectului Neptun Deep, Lorant Antal a avertizat asupra riscului lipsei de cerere internă. „Dacă nu vom avea cui să livrăm gazele din Marea Neagră, vom deveni doar exportatori și vom câștiga numai o dată pe molecula de gaz, nu foarte puțin. Dar nu vom putea multiplica resursa”, a concluzionat acesta.
| Știri BVB