20 de ani de România în UE: productivitate record și consum aproape dublu, dar 1 din 6 elevi abandonează școala, iar datoria publică a explodat (Rethink România)

• Analiza Rethink România arată că integrarea europeană a accelerat convergența economică, însă educația, datoria publică, deficitul comercial rămân principalele vulnerabilități ale României.

• +38% creșterea productivității muncii în ultimii 10 ani (cea mai mare dintre cele șase state analizate)

• dublarea consumului individual, care s-a apropiat de media Uniunii Europene

• +378,9%creșterea traficului aerian, semn al modernizării și internaționalizării mobilității

• +6000 de euro PIB/cap de locuitor e creșterea PIB nominal/cap locuitor[1]

• 3,8 milioane români care trăiesc în alte state membre UE și în Marea Britanie, mulți plecați înaintea aderării din 2007

• 22,6%ponderea tinerilor cu studii universitare, cea mai redusă dintre statele analizate și fără vreo tendință de creștere

În aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Consumul individual, care a urcat de la 43,3% la 86,2% din media UE, a crescut mai rapid decât în celelalte state. Numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în 2007 (+378,9%**), una dintre cele mai spectaculoase creșteri din Europa Centrală și de Est. La polul opus, România rămâne ultima clasată la aproape toți indicatorii care măsoară performanța sistemului de educație și are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,8 milioane de cetățeni stabiliți în alte state membre sau în Marea Britanie, potrivit analizei „20 de ani de România în UE- Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de Rethink România.

„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink România.

Documentul compară evoluția României cu cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, pornind de la momentul aderării și urmărind convergența economică și socială până în 2025. Imaginea de ansamblu arată două Românii: una care recuperează rapid decalajele economice față de Vest și alta care continuă să piardă teren la indicatorii care vor defini competitivitatea următoarelor decenii – educația, capitalul uman și bugete publice echilibrate.

• Românii și-au dublat consumul în mai puțin de două decenii

Cel mai vizibil efect al apartenenței la Uniunea Europeană este creșterea nivelului de trai. Consumul individual al românilor, unul dintre cei mai relevanți indicatori ai bunăstării populației, a urcat de la 43,3% din media Uniunii Europene în 2006 la 86,2% în 2025, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat (relativ la media UE) în mai puțin de două decenii. Niciun alt stat din regiune nu a recuperat atât de rapid acest decalaj. Comparativ, consumul individual a crescut lent în Slovacia, Cehia și Ungaria.

• PIB-ul pe locuitor a crescut cu peste 80%, însă Polonia rămâne campioana convergenței

Produsul intern brut pe locuitor al României a crescut de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025[2]. Ajustat la puterea de cumpărare, acesta a ajuns la 78% din media UE (vs 55% în 2014). În plan regional, însă, Polonia rămâne reperul convergenței europene, fiind statul care aproape și-a dublat PIB-ul pe locuitor și care, alături de Cehia, se află cel mai aproape de nivelurile economice din Europa Occidentală. România a recuperat o mare parte din decalajul față de Ungaria și a depășit Bulgaria, însă mai are teren de recuperat în raport cu liderii regionali.

• România, lider regional la creșterea productivității muncii

Cel mai puternic rezultat economic al ultimelor două decenii este evoluția productivității muncii. Între 2006 și 2025, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre toate cele șase state analizate, înregistrând o creștere de 38% față de nivelul din 2015. Ritmul a depășit atât Polonia și Bulgaria (următoarele clasate), cât și creșterea medie din Uniunea Europeană. Această evoluție explică și dinamica veniturilor din ultimii ani. Economia românească produce astăzi semnificativ mai multă valoare pentru fiecare persoană ocupată decât în momentul aderării, iar viteza de recuperare a fost cea mai mare din regiune.

• Traficul aerian a crescut de aproape cinci ori

Un alt efect al integrării europene este transformarea mobilității populației. Între 2007 și 2025, numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România a crescut cu 378,9%, ceea ce înseamnă că traficul aerian este astăzi de aproape cinci ori mai mare decât în anul aderării. România se numără astfel printre campioanele regionale ale transportului aerian, alături de Polonia, care a înregistrat o creștere similară. În 2025, aeroporturile din România au deservit peste 26 de milioane de pasageri, iar dezvoltarea accelerată a transportului aerian reflectă atât creșterea veniturilor populației, cât și integrarea tot mai puternică în spațiul economic și social european.

• Transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiere

Deși după aderarea la Uniunea Europeană România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat. Dacă în 2006 se transportau 335 de milioane de tone de marfă, în 2024 volumul era de 322 de milioane de tone, după un minim de numai 191 de milioane înregistrat în 2014. În același timp, infrastructura feroviară pentru transportul de marfă s-a degradat considerabil, limitând competitivitatea sectorului.

• Comerțul exterior a crescut puternic, nu suficient încât să acopere deficitul comercial

Integrarea în piața unică europeană a accelerat comerțul exterior și dezvoltarea exporturilor, însă România rămâne una dintre puținele economii din regiune care au înregistrat deficit comercial în fiecare an analizat. În timp ce Cehia, Slovacia și Polonia au reușit în numeroși ani să exporte mai mult decât importă, România și Bulgaria au rămas dependente de importuri pentru susținerea creșterii economice. Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, ceea ce reflectă o economie cu o cerere internă puternică, dar și cu o dependență ridicată de importurile de bunuri intermediare și de capital. Chiar și așa, raportul dintre exporturi și importuri este mai bun decât înainte de aderarea la UE în 2007.

• Cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană

România continuă să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care locuiau în 2023 într-un alt stat membru. Dacă sunt incluși și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora se apropie de 3,8 milioane de persoane, echivalentul a aproximativ 16-20% din populația țării – cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Totuși, analiza arată că perioada marilor valuri de emigrare se apropie de final. Dacă între 2014 și 2018 aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele UE, SEE și Elveția, după 2019 ritmul plecărilor s-a redus semnificativ. Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele Uniunii Europene a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări, semnalând o încetinire a emigrării și primele tendințe de repatriere. Fenomenul se observă și în Polonia și Bulgaria, ceea ce sugerează că epoca marilor migrații economice din Europa Centrală și de Est începe să se încheie.

• Educația, cel mai mare eșec al celor aproape 20 de ani de apartenență la UE

Dacă economia a recuperat rapid decalajele față de Vest, educația rămâne domeniul în care România înregistrează cele mai slabe performanțe. Analiza plasează România pe ultimul loc dintre cele șase state analizate la aproape toți indicatorii relevanți pentru performanța sistemului educațional. În 2025, doar 22,6% dintre tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate, cel mai redus nivel din grupul analizat și de aproape două ori mai mic decât în Polonia (48,3%) și mult sub media Uniunii Europene (45,6%). În același timp, România are cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din șase elevi români abandonează școala înainte de finalizarea studiilor, iar în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană progresele în reducerea acestui fenomen au fost minime. România nu și-a atins obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020. În timp ce Polonia a redus abandonul școlar sub pragul de 5%, România continuă să înregistreze cele mai ridicate valori atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană. Rezultatele testelor PISA completează această imagine. România ocupă penultimul loc în grupul analizat, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe, cu scoruri semnificativ sub media OCDE și mult în urma Poloniei și Cehiei, state care au rămas liderii regionali ai performanței școlare.

• Românii trăiesc mai mult, iar riscul de sărăcie s-a redus puternic

În plan social, raportul evidențiază și una dintre cele mai importante reușite ale ultimelor două decenii. Speranța de viață la naștere în România a ajuns la aproximativ 76,6 ani în 2024, după ce țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator dintre România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria raportat la anul 2006. După șocul provocat de pandemie, speranța de viață a crescut cu aproximativ 1,3 ani între 2022 și 2023 și a depășit în 2024 cu 0,9 ani nivelul de dinaintea pandemiei. Evoluția a permis României să depășească Bulgaria și să se apropie de Ungaria, chiar dacă speranța de viață rămâne cu aproximativ cinci ani sub media Uniunii Europene, de circa 81,4 ani.

În același timp, ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a redus de la 44,5% la 27,4% între 2015 și 2025, una dintre cele mai mari scăderi din regiune. România rămâne peste media europeană, însă diferența față de punctul de plecare s-a redus considerabil. Și distribuția veniturilor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul deceniu. România a coborât pentru prima dată în ultimii ani sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicatorul care arată cât de uniform sunt distribuite veniturile într-o societate.

Cu cât valoarea este mai mică, cu atât diferențele dintre veniturile celor mai bogați și cele ale persoanelor cu venituri reduse sunt mai mici. În 2025, România a înregistrat un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media Uniunii Europene (29,2) și sub nivelul Ungariei. La polul opus, Bulgaria avea cea mai ridicată inegalitate a veniturilor din UE, cu un coeficient de 37,7, în timp ce Cehia (24,0) și Slovacia (23,0) se numără printre cele mai echitabile societăți europene.

• Concluzii: România a recuperat rapid decalajele economice, însă următoarea etapă depinde de educație și responsabilitate fiscală

Analiza Rethink România arată că aderarea la Uniunea Europeană a accelerat convergența economică a României într-un ritm fără precedent. Consumul individual aproape s-a dublat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, educația, deteriorarea finanțelor publice, deficitul comercial și declinul demografic reprezintă principalele provocări care vor influența competitivitatea României în următoarele decenii. Performanța economică din ultimii aproape 20 de ani oferă o bază solidă pentru continuarea convergenței, însă succesul viitor va depinde de investițiile în capitalul uman, productivitate, infrastructură și reforme structurale.

Rethink România este un think tank independent care realizează analize și cercetări privind dezvoltarea economică și socială a României, cu obiectivul de a contribui la formularea unor politici publice bazate pe date și la o dezbatere publică fundamentată pe evidențe.

[1] Volum în lanț, 2020

[2] Volum în lanț, 2020