România nu este un punct de interes militar pentru Iran, dar va resimţi efectele căderii pieţei energetice şi pe cele legate de afectarea transportului de îngrăşăminte, ceea ce va duce la o creştere semnificativă a preţurilor unor produse de bază, afirmă Ioana Constantin- Bercean, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, expert în problematica Orientului Mijlociu.
Aceasta a punctat că unda de şoc a conflictului din zona respectivă va fi resimţită de cetăţenii români prin provocarea unei “dureri” economice la nivel global.
“Din punct de vedere securitar, România este stabilă şi nu există un pericol iminent dinspre Iran. (…) Din punct de vedere militar, strict militar, România nu este, să spunem, un obiectiv pentru iranieni. Poate sună puţin neortodox, dar România nu este un punct de interes militar pentru Iran. Ceea ce este interesant pentru ei ca obiectiv strategic de a fi atacat, desigur, este în Orientul Mijlociu, acolo unde Statele Unite au baze militare”, a declarat Ioana Constantin- Bercean pentru AGERPRES.
Specialistul a adăugat că, în contextul actual, românii nu ar trebui să-şi facă griji că vor fi atacaţi sau că o rachetă iraniană ar putea ajunge până în spaţiul nostru aerian, pericolul fiind, mai degrabă, cel general de războiul din Ucraina, pentru că deja există antecedente cu drone care au căzut pe teritoriul românesc.
Impactul cel mai sever este identificat de Ioana Bercean în zona securităţii energetice şi a pieţei materiilor prime, aceasta explicând strategia de “război asimetric” a Teheranului.
“Intenţia iranienilor de la început era să provoace cât mai multă ‘durere’ Americii, Israelului şi partenerilor occidentali. Iar această durere este legată în special de piaţa energetică. Iranienii au declarat încă din primele zile ale acestui război că scopul lor este să ducă preţul barilului de ţiţei la 200 de dolari. Iar asta înseamnă deja o cădere bruscă a pieţei energetice, ceea ce noi deja vedem. (…) Inclusiv această sensibilizare a pieţei energetice faţă de ceea ce se întâmplă acolo va avea nevoie, poate, de câţiva ani pentru a-şi reveni”, a afirmat cercetătoarea.
Ea a avertizat şi asupra efectelor asupra agriculturii, pe fondul afectării transportului de îngrăşăminte.
“Dincolo de ţiţei, petrol, gaz, mai există o componentă esenţială, în special pentru agricultură, şi anume îngrăşămintele. Acest transport de îngrăşăminte care vine din Orientul Mijlociu înspre Europa deja a afectat în mod serios agricultorii. (…) Această problemă o vom resimţi mai spre finalul anului, atunci când vom vedea la raft o creştere semnificativă inclusiv a unor produse de bază: margarină, pâine şi tot ce înseamnă produse de panificaţie”, crede Ioana Constantin- Bercean.
În plan intern, experta demontează ideea unei prăbuşiri iminente a regimului de la Teheran, invocând resorturile identitare profunde ale societăţii iraniene.
“În momentul în care Iranul a fost atacat, inclusiv acei protestatari ai regimului au decis că mai întâi trebuie să-şi apere ţara de inamicul extern şi apoi, în termenii lor, îşi vor rezolva problemele interne. (…) Trebuie să înţelegem că iranienii, deşi îşi urăsc, o bună parte dintre ei, regimul, în acelaşi timp urăsc mai mult orice tip de intervenţie externă. Supravieţuirea Iranului ca ţară în actualele graniţe este mult mai importantă decât orice altceva”, a explicat Ioana Constantin Bercean.
Specialista consideră că actuala criză ar putea duce mai degrabă la o militarizare a puterii decât la o democratizare.
“Ceea ce vom vedea în continuare s-ar putea să fie o conducere militarizată, poate după modelul pe care îl avem în Pakistan. Nu putem să vorbim sub nicio formă, oricum s-ar vehicula, că avem un ‘regime change’. Până la urmă, cred că şi americanii au înţeles acest lucru”, susţine Bercean.
Concluzionând asupra perspectivei de viitor, expertul a subliniat, pentru AGERPRES, că Iranul mizează pe factorul timp.
“Acest război asimetric nu este despre a câştiga războiul, pentru că în termeni militari este aproape imposibil să câştigi un război împotriva a două puteri nucleare, Statele Unite, respectiv Israel. Dar cu cât produce mai multă durere, mai multă suferinţă economică, în securitatea energetică şi alimentară, cu atât este mai eficient. Pentru iranieni, proverbul acela afgan “voi aveţi ceasurile, noi avem timpul” se aplică foarte bine în economia acestui război”, explică expertul.
Ioana Constantin- Bercean are un parcurs academic care include studii de Relaţii Internaţionale la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi două programe de masterat în Relaţii Internaţionale şi Sociologie (Studii de Securitate). Este doctor în Relaţii Internaţionale, cu o teză despre diplomaţia nucleară dintre Iran şi Marile Puteri şi doctor în Sociologie, axat pe studiul religiei, identităţii şi naţionalismului în Republica Islamică Iran. Cu o experienţă de teren de peste patru ani în Orientul Mijlociu şi stăpânind limba persană şi arabă, Ioana Bercean este şi cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, unde predă în cadrul Masterului de Studii de Securitate.
| Știri BVB