“Datele recente confirmă o schimbare de dinamică în economia României. După mai multe luni de temperare, în martie, rata anuală a inflaţiei a revenit pe creştere, ajungând la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor şi al contextului extern volatil. Această evoluţie vine după un an 2025 în care ajustări importante, atât în zona preţurilor la energie, cât şi în cea fiscală, au contribuit semnificativ la nivelul actual al inflaţiei. În aceste condiţii, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premisele unei temperări”, susţin reprezentanţii Concordia, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, vara anului trecut a adus majorări semnificative de preţuri, iar când vom compara nivelurile din 2026 cu această perioadă, deja scumpă, rata anuală a inflaţiei va scădea în mod natural, chiar şi în absenţa unor reduceri efective de preţuri.
“Creşterea inflaţiei se transmite tot mai clar în economie prin erodarea puterii de cumpărare şi deteriorarea încrederii consumatorilor. Datele din comerţul cu amănuntul indică o contracţie constantă, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul ajungând la -6,2% în februarie 2026, cu scăderi şi mai pronunţate în zona bunurilor nealimentare (-9,4%), un segment care reflectă fidel gradul de incertitudine şi presiunea resimţită de gospodării”, mai arată analiza.
Această evoluţie reprezintă o ajustare firească a comportamentului de consum: gospodăriile îşi prioritizează cheltuielile esenţiale şi reduc achiziţiile discreţionare, menţionează sursa citată.
“Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creştere în ultimii ani, o astfel de schimbare are efecte directe şi imediate asupra ritmului activităţii economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată”, notează reprezentanţii organizaţiei.
Dincolo de impactul asupra consumului, mediul de afaceri traversează o perioadă de ajustare mai amplă, se mai arată în document.
Astfel, creşterea costurilor cu energia şi materiile prime se suprapune cu menţinerea unor costuri ridicate de finanţare, iar presiunea statului pe pieţele financiare interne a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine.
În aceste condiţii, o parte dintre companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, cu efecte vizibile asupra planurilor de investiţii şi asupra gestionării lichidităţii.
“Aceste evoluţii sunt tipice perioadelor de inflaţie ridicată, combinată cu incertitudine externă şi indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală. Există perspectivele unei reveniri, însă condiţionate. Pe termen scurt, datele temperează orice optimism. Revenirea va depinde, în mod esenţial, de trei factori: stabilizarea inflaţiei, refacerea încrederii consumatorilor şi a mediului de afaceri şi menţinerea unui cadru macroeconomic predictibil”, se mai precizează în comunicat.
În absenţa unor noi şocuri externe majore, este rezonabil să anticipăm că inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului, creând premisele pentru o revenire treptată a consumului şi, implicit, a creşterii economice.
“Această revenire nu va fi însă imediată. Reconstrucţia încrederii este un proces de durată, care nu poate fi grăbit prin declaraţii, ci doar prin acţiuni concrete şi consecvente”, susţin reprezentanţii Concordia.
În acest context, câteva direcţii rămân esenţiale, precum predictibilitatea şi stabilitatea. “Companiile şi gospodăriile au nevoie de un orizont clar. Incertitudinea prelungită privind cadrul fiscal şi de reglementare amplifică reticenţa faţă de consum şi investiţii şi trebuie încheiată prin decizii clare şi asumate”, se mai arată în document.
De asemenea, esenţială este eficientizarea cheltuielilor publice, respectiv reducerea presiunii statului pe pieţele financiare interne ar contribui direct la scăderea costurilor de finanţare pentru sectorul privat şi ar elibera resurse necesare economiei reale.
“Susţinerea IMM-urilor şi atragerea investiţiilor – acestea sunt segmentele cu cel mai mare potenţial de absorbţie a forţei de muncă şi de generare rapidă de valoare adăugată în perioadele de relansare”, se mai arată în comunicat.
Totodată, relaţia dintre inflaţie şi consum devine tot mai vizibilă în datele economice ale României.
“După o perioadă de creştere susţinută de cererea internă, economia traversează o etapă de ajustare, inevitabilă în contextul dat, dar nu ireversibilă. Viteza şi calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie, publici şi privaţi deopotrivă, vor reuşi să construiască condiţiile pentru reluarea creşterii într-un mod sustenabil”, notează organizaţia.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional.
| Știri BVB