România poate folosi SAFE pentru a-și moderniza armata, dar poate transforma această oportunitate într-un risc major dacă procedurile nu sunt corectate la timp (document)

• Aproximativ 68% din valoarea totală ar urma să fie atribuită unui singur grup industrial – Rheinmetall.

• Se sugerează chiar și înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.

Programul SAFE este o oportunitate majoră pentru România, dar trebuie implementat corect și transparent, potrivit unui document de lucru instituțional, care analizează modul în care sunt derulate procedurile pentru programul SAFE (finanțare europeană pentru înzestrarea armatei României, ~8,33 mld. EUR, prima fază). Dacă nu se corectează rapid problemele identificate în implementare, SAFE poate deveni o vulnerabilitate strategică și financiară pe termen lung, potrivit documentului publicat în presă. 

“Programul SAFE reprezintă, indiscutabil, cea mai mare oportunitate de modernizare a Armatei României de la 1989 încoace. Refuzul utilizării finanțării de 16,68 mld. EUR ar fi o eroare istorică. Dar la fel de istorică ar fi și acceptarea oricărei forme de execuție a programului, fără remedierea vulnerabilităților fundamentale identificate”, se arată în concluziile documentului.

* “Nu programul este problema, ci implementarea”

Autorii documentului  nu solicită blocarea programului, ci corectarea urgentă a procedurilor. SAFE este considerat „cea mai mare oportunitate de modernizare a Forțelor Armate”, însă modul în care este gestionat ar putea pune în pericol întreaga finanțare europeană. Riscul principal nu ar fi pierderea oportunității, ci „implementarea sub standard”, care ar putea duce la suspendarea sau chiar recuperarea fondurilor de către Uniunea Europeană.

* Contracte concentrate și competiție limitată

Una dintre cele mai grave constatări vizează concentrarea contractelor: aproximativ 68% din valoarea totală ar urma să fie atribuită unui singur grup industrial – Rheinmetall. Documentul atrage atenția că o asemenea dependență este neobișnuită în NATO și poate crea vulnerabilități strategice pe termen lung, inclusiv în mentenanță și aprovizionare.

În același timp, 9 din cele 15 contracte ar fi atribuite prin proceduri de negociere directă, fără competiție deschisă, existând indicii că unii producători europeni nu au fost consultați.

• Creșteri de preț și decizii controversate

Raportul evidențiază și creșteri semnificative de costuri în doar câteva luni. De exemplu, unele programe ar fi înregistrat majorări de până la 47%, fără explicații documentate clare.

De asemenea, anumite decizii ridică semne de întrebare: reducerea unui program major (MLI) sub necesarul stabilit inițial; transferul programului de armament individual de la Ministerul Apărării la Ministerul de Interne; date contradictorii privind producția realizată în România; Riscuri: de la Bruxelles până la DNA.

………….

Documentul identifică 12 vulnerabilități majore, dintre care cele mai importante sunt:

• Probleme de procedură și legalitate: Lipsă de transparență și competiție (contracte atribuite direct); Posibilă favorizare a unor companii; Justificări insuficiente pentru evitarea licitațiilor
• Probleme financiare: Creșteri de preț semnificative (până la +47%) fără justificare clară; Posibilă utilizare ineficientă a fondurilor UE
• Probleme strategice: Concentrare excesivă (68%) la Rheinmetall – risc de dependență; Reducerea unor programe militare (ex: MLI) sub necesarul real; Transfer discutabil al unor programe (ex: armament individual) către alte instituții
• Probleme industriale: Localizare industrială neclară (procente contradictorii); Pierdere de beneficii pentru industria românească (offset redus)
• Probleme instituționale: Decizii luate fără implicarea clară a armatei (utilizatorii finali); Structură de coordonare discutabilă

…………….

Documentul avertizează asupra unor riscuri multiple:

• la nivel european: suspendarea finanțării sau proceduri de infringement
• la nivel național: posibile anchete DNA sau ANI
• la nivel strategic: dependență de un singur furnizor pentru decenii

De asemenea, există posibilitatea sesizării OLAF sau a Curții de Conturi Europene, în cazul unor nereguli în utilizarea fondurilor.

Parlamentul, chemat să intervină

Autorii propun o serie de măsuri urgente, inclusiv: solicitarea tuturor documentelor justificative, audierea conducerii militare, introducerea unor clauze contractuale stricte, limitarea dependenței de un singur furnizor. Se sugerează chiar și înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.

Raportul concluzionează că România se află într-un moment critic: poate folosi SAFE pentru a-și moderniza armata sau, dimpotrivă, poate transforma această oportunitate într-un risc major dacă procedurile nu sunt corectate la timp.

„România trebuie protejată atât de furnizorii care își cresc prețurile, cât și de propria grabă birocratică”, se arată în concluzia documentului.