Ştefan Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, i-a transmis vicepremierului Oana Gheorghiu, pe tema cererii de plată 3 din PNRR, că “o simplă căutare pe Google” arată că aceasta a fost depusă pe 15 decembrie 2023, când secretar general al Guvernului era un reprezentant al PNL, menţionând că tot un liberal era la conducere când Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440.
“Doamna vicepremier Gheorghiu a postat din nou în încercarea de a justifica decizii greşite. Şi a postat cu multe omisiuni. O simplă căutare pe Google arată că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023. De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, secretarul general al Guvernului – coordonatorul legal al reformei – nu era PSD. Era PNL. Şi tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440. Am mutat lanterna – şi parcă s-a aprins altfel lumina”, a scris Oprea pe Facebook.
Potrivit acestuia, Comisia invocă explicit, în motivarea pierderii celor aproximativ 200 milioane de euro, Decizia 572/2025, respectiv comitetul reactivat de Oana Gheorghiu, “ca factor care a diluat funcţiile principale ale AMEPIP” şi a creat o “structură paralelă de guvernanţă corporativă”.
“Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge. Ceea ce rămâne important – şi documentat – este că procesul de selecţie a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru, România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr. Toate”, a mai scris Radu Oprea.
Joi, Radu Oprea a susţinut că, potrivit unei scrisori a Comisiei Europene, înfiinţarea comitetului vicepremierului Oana Gheorghiu a dus la pierderea de către România a banilor din PNRR. “Cam scumpă “jucăria”, doamnă”, a scris Oprea pe Facebook.
Vineri, vicepremierul Oana Gheorghiu i-a răspuns lui Radu Oprea, menţionând că România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată nr. 3, iar cei responsabili încearcă acum să îşi acopere incompetenţa aruncând cu acuzaţii în stânga şi în dreapta.
Ea a prezentat, într-o postare pe Facebook, o cronologie privind banii pierduţi, arătând că, în iunie 2022, a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus de Marian Neacşu şi ulterior de Ştefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, care trebuia să asigure îndeplinirea a trei jaloane.
Conform acesteia, în 15 aprilie 2023, România a depus oficial cererea de plată nr. 3, asumându-şi că jaloanele 439 şi 440 sunt îndeplinite, însă în 28 mai 2025 Comisia a suspendat 330 de milioane de euro (bani europeni nerambursabili) pentru neîndeplinirea jalonului 440 şi a dat României 6 luni ca să repare situaţia. În 28 noiembrie 2025, România a transmis răspunsul la decizia de suspendare, explicând demersurile făcute pentru îndeplinirea aspectelor rămase de realizat în cadrul jalonului.
“Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului. Aşadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a arătat Gheorghiu.
Ea a adăugat că în 19 decembrie 2025 a fost reactivat Comitetul CNR9, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 572/2025, condus de această dată de viceprim-ministrul responsabil pentru reformă, adică ea însăşi.
“30 aprilie 2026. România primeşte decizia finală a Comisiei referitoare la CP3: din cei 330 milioane euro suspendaţi, primim doar 132 milioane euro. Diferenţa de 198 milioane euro o pierdem”, a susţinut Gheorghiu, potrivit Agerpres.
| Știri BVB