Autor: Andrei Rădulescu
Economia mondială s-a confruntat dintotdeauna cu provocări, structurale și ciclice, șocuri endogene și/sau exogene. Însă, parcă niciodată, în perioada postbelică, nu am asistat la suprapunerea consecințelor mai multor șocuri, endogene și exogene deopotrivă, cum se întâmplă astăzi, într-un context dominat de erodarea multilateralismului și concurența acerbă între marile blocuri economice ale lumii pentru accesul la resurse. Mă refer, îndeosebi, la resursele de energie și minerale critice, fundamentale pentru implementarea cu succes a revoluției inteligenței artificiale.
În acest context haotic pe plan mondial, integrarea regională este soluția cea mai bună pentru a întări capacitatea de rezistență a economiilor, pentru a genera interdependențe care să confere stabilitate și pace, aspecte fundamentale pentru un climat investițional propice, generator de prosperitate.
Spre exemplu, după al Al Doilea Război Mondial, am asistat la startul procesului de integrare economică europeană. De asemenea, în a doua jumătate a anilor 1960 a început și procesul de integrare economică între țările din Asia de Sud-Est, prin Declarația de la Bangkok (8 august 1967), care a pus bazele ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est). Această Declarație menționează obiectivele fundamentale ale Asociației: ameliorarea ritmului de creștere economică, susținerea progresului social și a dezvoltării culturale, prin promovarea spiritului egalității și parteneriatului; promovarea păcii și a stabilității regionale.
Astăzi, ASEAN include 11 țări, celor cinci state fondatoare (Filipine, Indonezia, Malaysia, Singapore și Tailanda) alăturându-se ulterior Brunei Darussalam, Vietnam, Laos, Myanmar, Cambogia, și Timor-Leste. Din perspectiva economică, ponderea ASEAN în economia mondială a crescut în ultimele decenii, de la circa 1,7% în 1990 la 3,6% în prezent, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), reprezentate în graficul de mai sus.
Această pondere va continua să crească, spre un nivel de aproximativ 4% la finalul acestui deceniu, dacă considerăm prognozele de primăvară ale instituției financiare internaționale cu sediul la Washington. Această tendință este determinată de perspectivele mai bune de creștere economică în cadrul ASEAN comparativ cu cele din economia mondială. Astfel, estimările econometrice pe care le-am elaborat utilizând datele FMI, indică perspective de accelerare pentru ritmul anual potențial de creștere economică la nivelul ASEAN de la 4,2% în 2025 la 4,5% la finalul acestui deceniu. Pe de altă parte, ritmul anual potențial de creștere în economia mondială este estimat în consolidare la 3,2% în a doua jumătate a acestui deceniu, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Ameliorarea ritmului potențial de creștere economică în cadrul ASEAN în anii următori este susținută de perspectivele de creștere a investițiilor. Astfel, potrivit prognozelor FMI, ponderea formării brute de capital în PIB s-ar putea majora de la 26,1% în 2025 la 27,5% la orizontul 2030, niveluri superioare celor din economia mondială.
În acest context, țările din ASEAN vor continua să prezinte niveluri reduse ale ratei șomajului și în anii următori. Astfel, rata șomajului s-ar putea consolida la 1% în Tailanda, aproximativ 2% în Singapore și Vietnam, 3% în Malaysia, peste 4% în Filipine și aproximativ 5% în Indonezia și Brunei, potrivit prognozelor de primăvară ale FMI.
Totodată, inflația medie anuală în cadrul ASEAN s-a situat sub nivelul mondial începând cu anul 2015. Spre exemplu, în 2025, prețurile de consum la nivelul ASEAN au crescut un ritm mediu anual de 2,0%, media mondială fiind de 4,1%. FMI previzionează o accelerare la 3,2% în cadrul ASEAN și la 4,4% pe plan mondial în 2026, pe fondul consecințelor conflictului din Orientul Mijlociu. Dinamica medie anuală a prețurilor de consum va decelera ulterior, spre valori de 2,6% în ASEAN și 3,2% pe plan mondial la finalul acestui deceniu, potrivit prognozelor FMI.
Nu în ultimul rând, ponderea datoriei publice în PIB se va consolida în intervalul 65% – 70% în cadrul ASEAN, evoluție în divergență cu tendința de creștere pe plan mondial (spre 100%) în a doua jumătate a deceniului.
Concluzionând, ASEAN este astăzi una din cele mai dinamice regiuni economice pe plan mondial și reprezintă un exemplu de integrare economică regională de succes pentru restul lumii (în special pentru țările din Africa).
Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la provocările cu care se confruntă ASEAN, inclusiv fragmentarea geopolitică, dezvoltările economice inegale, presiunile demografice și de pe piața forței de muncă, schimbările climatice și tranziția la economia verde.
| Știri BVB