Cazul contribuabilului a cărui contestație a fost respinsă de ANAF prin invocarea de articole de lege inventate de către inteligența artificială aduce în discuție problematica modului în care ANAF folosește digitalizarea și tehnologiliile moderne în relația cu contribuabilii, arată un comunicat transmis de CC Tax. Cum putem avea încredere în modul în care este stabilită grila de risc, dacă vedem că ANAF nu știe să folosească inteligența artificială corect? Cum putem avea încredere în declarațiile precompletate, dacă vedem că ANAF nu știe să folosească noile tehnologii corect?
CC Tax Advisory a mai atras atenția și în trecut asupra faptului că procesul de digitalizare pe care ANAF își propune să-l parcurgă nu trebuie să devină o povară suplimentară pentru contribuabili și nu trebuie să se traducă în costuri administrative suplimentare, precum verificare declarațiilor precompletate de către ANAF. Acum, toate aceste rezerve și îngrijorări trebuie privite într-o lumină nouă: până acum bănuiam că tehnologia va pune probleme ANAF, acum avem cel puțin un caz concret în care această bănuială este realitate.
Un antreprenor român a descoperit recent că ANAF i-a respins contestația fiscală invocând articole de lege care nu există, hotărâri judecătorești inventate sau practici ale unor organisme internaționale inexistente, toate generate de un sistem de inteligență artificială, după cum a relatat mass-media aici.
CC Tax Advisory consideră că această practică constituie o încălcare a cadrului juridic european aplicabil sistemelor de inteligență artificială și a drepturilor fundamentale ale contribuabililor, și solicită ANAF, Ministerului Finanțelor și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), să inițieze de urgență o anchetă administrativă și să clarifice public în ce măsură și în ce condiții sunt utilizate sisteme AI în procedurile de soluționare a contestațiilor fiscale, dar și în ceea ce privește stabilirea riscului fiscal și a calculului deciziilor de impunere emise.
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory: ”În lumina acestui caz, pur și simplu nu putem ști cât de extins este fenomenul. Poate a fost un caz singular, dar acest lucru este foarte improbabil. Iar discuția nu este doar despre folosirea AI-ului la redactarea documentelor prin care sunt respinse contestațiile contribuabililor, ci și despre folosirea AI-ului în stabilirea riscului fiscal și chiar în modul de calcul al obligațiilor pe care ANAF consideră că trebuie să le impună constribuabililor. În ultima perioadă, conducerea ANAF a vorbit despre folosirea algoritmilor și a inteligenței artificiale în analizarea volumului uriaș de date pe care ANAF le colectează. Acum, avem toate motivele să ne întrebăm despre cât de corect sunt folosite aceste noi tehnologii. Devine esențial transparența calcului de risc fiscal, pentru că nu putem să avem încredere că ANAF a calculat corect riscul unui contribuabil, sau a lăsat AI-ul să halucineze.”
Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), intrat în vigoare în august 2024 și aplicabil direct în toate statele membre, clasifică drept sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat orice aplicație utilizată de autorități publice în procese administrative care afectează în mod semnificativ drepturile persoanelor fizice sau juridice. Adică, care afectează inclusiv procedurile fiscale și soluționarea contestațiilor.
AI Act impune obligații precum:
- Supraveghere umană efectivă: sistemele AI cu risc ridicat trebuie să permită și să implice supravegherea umană reală, nu formală. Un funcționar care citește și semnează rezultatul oferit de către AI fără să verifice independent temeiurile juridice invocate nu îndeplinește condiția de supraveghere umană în sensul Regulamentului.
- Acuratețe și robustețe: sistemele AI utilizate în decizii cu impact juridic trebuie să fie suficient de robuste pentru a nu produce erori care afectează drepturile persoanelor. Un sistem care fabrică articole de lege și hotărâri judecătorești inexistente nu îndeplinește, în mod evident, niciun standard de acuratețe prevăzut de Regulament.
- Transparență: operatorii sistemelor AI cu risc ridicat sunt obligați să informeze persoanele afectate cu privire la utilizarea acestor sisteme. Contribuabilul care primește o decizie ANAF are dreptul să știe dacă aceasta a fost generată sau asistată de un sistem AI.
La acestea se adaugă articolul 22 din Regulamentul GDPR (Reg. UE 2016/679), care garantează dreptul oricărei persoane de a nu fi supusă unei decizii bazate exclusiv pe prelucrare automată, atunci când decizia produce efecte juridice semnificative, cum este, în mod evident, respingerea unei contestații fiscale.
Peste toate aceste elemente se adaugă și prevederile Codului de procedură fiscală care că orice act administrativ-fiscal trebuie să conțină motivele de fapt și temeiul de drept, nu ca cerință formală, ci ca cerință de fond a legalității actului. Practica constantă a instanțelor de contencios administrativ a statuat că un act motivat pe temeiuri juridice inexistente sau neverificabile este lovit de nelegalitate și poate fi anulat.
| Știri BVB