“În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a verificat 152 de contribuabili, selectaţi pe baza analizei de risc: companii cu volume mari de tranzacţii intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate mult sub nivelul firmelor comparabile din aceeaşi industrie. Iar rezultatele sunt relevante: obligaţii fiscale suplimentare de aproximativ 655 milioane lei; peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit; baza impozabilă a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei; pierderile fiscale declarate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei. Aceste cifre arată de ce zona preţurilor de transfer trebuie tratată serios. Nu vorbim despre presiune asupra companiilor care lucrează corect – tranzacţiile intra-grup sunt fireşti şi necesare într-o economie modernă. Vorbim despre cazurile în care costurile intra-grup, redevenţele, serviciile refacturate sau marjele de profit nu sunt suficient justificate economic şi ajung să diminueze baza impozabilă din România, facilitând exportul de profit în afara ţării”, a spus Nazare într-o postare pe FB.
Potrivit acestuia, o economie sănătoasă are nevoie de investiţii, capital şi reguli fiscale corecte şi echitabile pentru toţi, astfel încât dezvoltarea economică să nu fie afectată de practici precum exportul de profit în afara României.
Ministrul a precizat, în context, că obligaţiile fiscale au fost de peste 650 milioane de lei în ultimul an, în urma aplicării riguroase a legislaţiei privind preţurile de transfer.
“România are nevoie de companii puternice – româneşti şi străine -, de investiţii, de locuri de muncă bine plătite şi de integrare în lanţurile economice europene. Dar, în acelaşi timp, are nevoie de un sistem fiscal echilibrat, în care toţi jucătorii din piaţă sunt trataţi echitabil şi în care profitul realizat în România este declarat şi impozitat corect aici. Aceasta este una dintre temele directoare ale strategiei aplicate în ultimul an la Ministerul Finanţelor: reguli care să aducă echilibru în piaţă, predictibilitate pentru contribuabili, principii de corectitudine la nivelul întregii pieţe şi prevenţie prin digitalizare, analize de risc şi control fiscal ţintit, acolo unde datele indică risc fiscal”, a mai spus Nazare.
El consideră că în multe situaţii, mecanismele de preţuri de transfer sunt folosite pentru exportul artificial al profitului, prin mutarea câştigurilor către jurisdicţii cu fiscalitate mai avantajoasă, în detrimentul bugetului României. În această logică, ANAF a verificat tranzacţii de peste 199 miliarde lei între companii afiliate în ultimul an.
“Aceste tranzacţii sunt normale într-o economie integrată. Companiile din acelaşi grup îşi pot furniza servicii, produse, licenţe, finanţare sau suport operaţional. Problema intervine, însă atunci când preţurile folosite în aceste tranzacţii nu reflectă condiţiile de piaţă şi pot reduce artificial profitul impozabil în România”, mai scrie Alexandru Nazare.
Şeful de la Finanţe a adăugat că rezultatele controalelor au fost confirmate în mare parte şi în procedurile de contestare: aproape 60% din sumele contestate au fost respinse, iar sumele admise au fost de aproximativ 260.000 lei.
“Aceasta este direcţia de consolidare la ANAF: controale ţintite, bazate pe date, pe analiză de risc şi pe zonele unde există impact real asupra bugetului. Modernizarea ANAF nu înseamnă doar digitalizare. Înseamnă şi capacitatea de a identifica riscurile corect şi la timp, de a reduce presiunea pe contribuabilii conformi şi de a interveni ferm acolo unde există practici care afectează bugetul public”, a subliniat Nazare.
Conform acestuia, companiile corecte, indiferent de originea capitalului, trebuie să aibă reguli clare şi predictibilitate.
“Dar acolo unde profitul realizat în România este diminuat artificial, statul are obligaţia să acţioneze. România are nevoie de investiţii şi de un mediu de afaceri performant, dar competitivitatea trebuie construită pe reguli egale, conformare corectă şi respect pentru contribuabilii care îşi plătesc taxele acolo unde produc valoare”, a încheiat ministrul de Finanţe.
Potrivit sursei citate, în cadrul verificării celor 152 de contribuabili, din totalul obligaţiilor fiscale suplimentare, în cuantum de circa 655 milioane de lei, peste 386 milioane de lei reprezintă impozit pe profit. În acelaşi timp, ajustările de preţuri de transfer au generat, separat, aproximativ 179 milioane de lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma controalelor.
“Controalele au vizat contribuabili cu volume mari de tranzacţii derulate cu persoane afiliate, dar şi societăţi care au raportat pierderi fiscale recurente sau niveluri de profitabilitate semnificativ mai reduse faţă de alte companii comparabile din acelaşi sector. Controalele au analizat structura, valoarea şi natura tranzacţiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât şi cu persoane independente, în vederea evaluării impactului pe care tranzacţiile intra-grup îl pot avea asupra rezultatelor fiscale ale societăţilor verificate. Printre elementele verificate s-au numărat justificarea economică a tranzacţiilor, documentarea serviciilor intra-grup achiziţionate, profilul funcţional al companiilor implicate, modul de alocare a funcţiilor îndeplinite, a activelor utilizate şi a riscurilor asumate, structura bazei de cost şi a veniturilor aferente tranzacţiei intra-grup verificate, respectiv nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost, aferentă fiecărei tranzacţii intra-grup analizate”, se arată în comunicat.
De asemenea, pe durata controalelor au fost analizate inclusiv politicile de alocare şi refacturare a costurilor, existenţa documentaţiei justificative adecvate şi coerenţa dintre documentaţia de preţuri de transfer şi conduita efectivă a părţilor implicate în tranzacţii.
“Inspectorii fiscali au constatat, în mai multe cazuri, costuri semnificative generate de tranzacţii intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile intra-grup achiziţionate, beneficiul economic obţinut de contribuabil ori necesitatea acestor servicii pentru activitatea desfăşurată în România. În acest context, s-a mai constatat ca tendinţă predominantă faptul că, pe măsură ce ponderea tranzacţiilor cu persoane afiliate în totalul tranzacţiilor desfăşurate de contribuabil este mai ridicată, creşte semnificativ şi riscul influenţării rezultatului fiscal prin politicile de preţuri de transfer aplicate, acest fapt implicând, în multe din cazurile analizate, diminuarea bazei impozabile din România sau înregistrarea nejustificată de pierdere”, precizează Fiscul.
Conform datelor centralizate de ANAF, în urma verificărilor, baza impozabilă aferentă contribuabililor verificaţi a fost majorată cu peste 3,38 miliarde de lei, din care aproximativ 2,21 miliarde de lei provin direct din ajustări de preţuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de circa 2,27 miliarde de lei.
“Controalele au avut impact şi asupra pierderilor fiscale declarate de companii. Pierderile fiscale ale societăţilor verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 mld. lei, dintre care aproape 886 mil. lei provin din ajustări de preţuri de transfer. Preţurile de transfer reprezintă preţurile practicate în tranzacţiile dintre persoane afiliate. Astfel de tranzacţii trebuie să respecte principiul valorii de piaţă potrivit căruia condiţiile stabilite în relaţiile comerciale sau financiare dintre două persoane afiliate nu trebuie să fie diferite de cele care ar fi fost aplicate între persoane independente. Riscul fiscal apare atunci când aceste preţuri sunt folosite pentru a diminua artificial profitul impozabil în România, prin costuri intra-grup nejustificate, marje de profitabilitate reduse comparativ cu marjele din industrie, cu impact implicit în transferul profitului către alte jurisdicţii fiscale”, notează instituţia fiscală.
Reprezentanţii ANAF menţionează că rezultatele controalelor au fost confirmate într-o proporţie semnificativă şi în procedurile administrative de contestare. Astfel, valoarea totală a impozitului pe profit contestat de către contribuabili a fost de aproximativ 324 milioane de lei, din care peste 141 milioane de lei au vizat ajustări de preţuri de transfer.
În plus, din totalul sumelor contestate, aproape 193 milioane de lei (circa 60%) au fost respinse în cadrul procedurilor de soluţionare a contestaţiilor, iar cuantumul sumelor admise s-a ridicat la 260.000 lei.
Analiza Fiscului relevă faptul că ajustările din preţuri de transfer sunt concentrate la un număr relativ redus de contribuabili. Primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, în timp ce primele zece companii cumulează aproximativ 60% din total.
Cele mai importante ajustări au fost identificate în sectoare cu volume ridicate de tranzacţii intra-grup şi structuri operaţionale complexe, precum: producţia şi distribuţia de componente auto; producţia şi distribuţia de produse petroliere; producţia industrială de echipamente şi componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport.
În contextul acestor verificări, ANAF recomandă contribuabililor să documenteze complet şi la zi tranzacţiile intra-grup şi să se asigure că politicile de preţuri de transfer reflectă realitatea economică şi operaţională a activităţii desfăşurate, în vederea reducerii riscurilor fiscale şi consolidării conformării voluntare.
“Obiectivul controalelor nu este sancţionarea companiilor care derulează tranzacţii intra-grup, ci identificarea situaţiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale”, subliniază sursa citată.
De altfel, Agenţia reiterează faptul că acţiunile de control vizează contribuabilii care nu respectă legislaţia fiscală aplicabilă, în paralel cu menţinerea unui cadru predictibil pentru contribuabilii care se conformează voluntar.
| Știri BVB