Unele companii din industria românească de apărare spun că au primit în ziua de vineri, 5 iunie, ora 12:00, o solicitare urgentă din partea Ministerului Economiei, prin care li se cere să transmită, până luni, 8 iunie, la ora 12:00, informații privind produsele disponibile, capacitățile de producție și prețurile aferente pentru participarea la programul european „Ukraine Support Loan” (USL).
Solicitarea a fost transmisă de Direcția Industria Națională de Apărare din cadrul Ministerului Economiei, în urma unei cereri formulate de Cancelaria Prim-Ministrului și în contextul implementării Regulamentului (UE) 2026/467. Solicitarea nu este asumată nominal de un responsabil oficial și de asemenea nu include informații despre o persoană de contact.
Sursele noastre se întreabă de ce industria românească a fost notificată oficial abia în iunie, în condițiile în care solicitările Ucrainei către instituțiile europene datează încă din luna martie?
- Ucraina a cerut informațiile încă din martie
O scrisoare transmisă la 11 martie 2026 de Ministerul Apărării al Ucrainei către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, și către comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, arată că Kievul solicita Comisiei Europene realizarea unei cartografieri complete a stocurilor și capacităților de producție existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Potrivit documentului, Ucraina estima că va avea nevoie în 2026 de aproximativ 40 de miliarde de euro din componenta de apărare a noului mecanism european de sprijin și solicita identificarea rapidă a capacităților industriale disponibile pentru a putea planifica viitoarele contracte.
Mai mult, partea ucraineană solicita ca răspunsurile să fie colectate până la sfârșitul lunii martie.
Lista echipamentelor vizate include:
- sisteme de apărare antiaeriană;
- rachete sol-aer cu rază lungă, medie și scurtă;
- sisteme MANPADS;
- radare;
- muniții aer-sol și aer-aer;
- sisteme de lovire la mare distanță;
- muniție de artilerie de 155 mm;
- sisteme de război electronic;
- explozivi, inclusiv C4.
- România participă la mecanismul european de 90 miliarde euro
Regulamentul (UE) 2026/467 instituie mecanismul „Ukraine Support Loan”, un program european de finanțare evaluat la 90 miliarde euro pentru perioada 2026-2027.
Scopul mecanismului este susținerea capacităților de apărare ale Ucrainei și integrarea industriei ucrainene în baza industrială europeană de apărare.
România figurează printre cele 25 de state participante la mecanism. Cehia, Slovacia și Ungaria nu participă la această cooperare consolidată.
Sursele noastre susţin că, potrivit unui document care prezintă repartizarea economică a mecanismului între statele participante, alocările sunt calculate pe baza ponderii fiecărui stat în Venitul Național Brut (GNI), utilizând cheia oficială de contribuție la bugetul Uniunii Europene: “Calculul are la bază un volum total de 156 miliarde euro, reprezentând: principalul împrumutului: 90 miliarde euro; dobânzi estimate pe o perioadă de 30 de ani: 66 miliarde euro.
În acest scenariu, României îi este atribuită o cotă de 1,41%, echivalentă cu aproximativ 840 milioane euro din totalul mecanismului și circa 170 milioane euro pentru fiecare tranșă de 12 miliarde euro.
Documentul nu precizează însă explicit dacă aceste valori reprezintă obligații financiare directe ale statelor participante sau o formulă teoretică de repartizare economică utilizată în cadrul mecanismului”.
- Prețul nu este principalul criteriu de selecție
Sursele noastre mai spun că un document de lucru transmis participanților la proces arată că prețul nu reprezintă principalul criteriu de evaluare, accentul fiind pus pe: capacitatea de producție; robustețea lanțului de aprovizionare; calificarea formală a produselor; capacitatea de livrare în intervalele solicitate.
„La acest stadiu, prețul nu este factorul decisiv. Atenția este concentrată asupra coerenței lanțului de aprovizionare, capacității de producție în intervalul de timp solicitat și calificării formale a produsului”, mai spun sursele.
- Codul NSN devine un avantaj competitiv
Documentația mai arată că disponibilitatea codului NSN (NATO Stock Number) reprezintă un criteriu important de admitere, susţin sursele noastre, care explică: “Produsele care dețin deja un cod NSN și sunt integrate în sistemele logistice NATO pot beneficia de un avantaj semnificativ în procesul de selecție”.
- Sunt acceptate componente din afara UE, dar cu limită
Programul permite utilizarea unor componente provenite din afara Uniunii Europene, mai spun sursele noastre, adăugând: “Totuși, ponderea acestora nu trebuie să depășească 35% din valoarea produsului. Participanților li se recomandă chiar să rămână sub acest prag pentru a evita eventuale dificultăți în procesul de verificare și aprobare. Această condiție urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și favorizează produsele realizate preponderent în statele membre”.
- Surse: Companiile ucrainene care lucrează cu firme din UE sunt eligibile
Poate cel mai interesant element al documentației este faptul că mecanismul nu se adresează exclusiv companiilor din statele membre ale Uniunii Europene, susţin sursele noastre, care ne-au spus: “Sunt eligibile și companiile ucrainene care includ în lanțul lor de aprovizionare firme din Uniunea Europeană. Companiile ucrainene care includ companii din statele UE în lanțul lor de aprovizionare sunt de asemenea eligibile. Acest element constituie principala punte de lucru între industria ucraineană și industriile statelor partenere și reprezintă piatra de temelie a mecanismului operațional propus.
Această prevedere sugerează că o parte dintre fondurile mobilizate prin Ukraine Support Loan ar putea fi utilizate prin proiecte industriale comune, în care firme ucrainene și companii din statele membre ale Uniunii Europene colaborează în cadrul acelorași lanțuri de producție”.
Pentru industria românească de apărare, mecanismul poate însemna atât export direct către Ucraina, cât și oportunitatea de a deveni furnizor pentru companii ucrainene care participă la program.
- Întrebările industriei
În acest context, reprezentanții industriei de apărare ridică mai multe întrebări: “Dacă solicitările oficiale ale Ucrainei sunt cunoscute la nivel european încă din luna martie, iar Ambasada Ucrainei a transmis solicitări suplimentare în aprilie, de ce consultarea oficială a companiilor românești a fost lansată abia pe 5 iunie?
De ce operatorii economici au primit un termen de numai câteva zile pentru formularea ofertelor?
De ce solicitarea transmisă industriei nu este asumată nominal de un responsabil și de ce există informații potrivit cărora unele companii ar fi început să caute produse și parteneri pentru proiecte asociate Ukraine Support Loan cu săptămâni înainte ca restul industriei să fie notificată oficial?”
- Miza: acces la unul dintre cele mai mari programe europene de achiziții militare
Ukraine Support Loan poate reprezenta una dintre cele mai importante oportunități comerciale pentru industria europeană și românească de apărare.
Miza este accesul la contracte finanțate printr-un mecanism european de zeci de miliarde de euro, destinat atât susținerii efortului de apărare al Ucrainei, cât și dezvoltării unei baze industriale europene integrate în domeniul apărării.
Tocmai de aceea, reprezentanții sectorului susțin că procesul de consultare și selecție trebuie să fie transparent, predictibil și accesibil tuturor companiilor eligibile.
| Știri BVB