Executivul comunitar a informat anul trecut că în următorii patru ani guvernele UE pot cheltui încă 1,5% din PIB în fiecare an pe capacităţi de apărare, în condiţiile ameninţării ruseşti, fără a avea probleme cauzate de încălcarea reglementărilor fiscale ale UE, care stabilesc deficitul bugetar maxim la 3% din PIB. Decizia a fost luată invocând clauza derogatorie naţională pentru evenimente în afara controlului guvernului.
Dar Italia, afectată înaintea alegerilor din 2027 de preţurile ridicate la combustibili în urma războiului din Iran, a pus presiune pe UE să-i acorde flexibilitate bugetară pentru a atenua povara energiei scumpe.
Comisia a cedat săptămâna trecută, acceptând ca 0,3% din PIB din flexibilitatea bugetară acordată anul trecut guvernelor pentru apărare, de 1,5% din PIB, să poată fi cheltuită pentru a ajuta la tranziţia de la combustibili fosili.
Şocul energetic este real, dar necesită transformări, nu măsuri de stimulare, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal European, Pieter Hasekamp.
“Credibilitatea fiscală, construită prin respectarea traiectoriilor de cheltuieli convenite, este cea mai bună protecţie a noastră faţă de majorarea costurilor de împrumut. Sprijinul acordat companiilor şi gospodăriilor trebuie să fie temporar, ţintit şi să nu vizeze relaxarea reglementărilor. În pofida preţurilor ridicate la energie, Guvernele trebuie să menţină nivelul cheltuielilor convenit cu Comisia, în planurile lor pe 4-7 ani, pentru a-şi reduce nivelul datoriei. Extinderea clauzei la energie este un semnal greşit. EBF este îngrijorat că noua flexibilitate, odată acordată, va fi aplicată mult peste ceea ce este strict necesar, repetând greşelile de la criza energetică din 2022 – 2023, când măsurile s-au prelungit mult timp după normalizarea preţurilor energiei”, a apreciat EBF.
| Știri BVB