Eugen Tomac a fost desemnat de preşedintele Nicuşor Dan, pe 4 iunie, candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Conform articolului 103 alineatul 2 din Constituţia României, “candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”.
Începând cu ziua desemnării pentru această candidatură, Eugen Tomac a avut negocieri cu toate formaţiunile reprezentate în Parlament, cu grupul minorităţilor naţionale şi cu parlamentarii neafiliaţi pentru a cere sprijinul la votul din plenul reunit al Legislativului.
Potrivit Legii fundamentale (articolul 103, alineat 3), programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Pentru a putea fi validat de Parlament, Cabinetul Tomac are nevoie de 233 de voturi favorabile.
Liderii PNL şi USR au anunţat deja că nu vor vota Guvernul condus de Eugen Tomac.
“Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susţină învestirea acestui Guvern. Ca efect al acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi ‘prezent, nu votez’. De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că, dată fiind situaţia în care avem un Guvern fără o susţinere politică explicită, deci fără o susţinere parlamentară explicită, acest Guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România şi, deci, nu este o soluţie guvernamentală în momentul de faţă”, a explicat preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, joi, după şedinţa extinsă a Biroului Politic Naţional al partidului.
O zi mai târziu, vineri, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, a anunţat, la rândul său, că USR a decis să nu susţină Guvernul Tomac.
“Comitetul Politic al USR a decis să nu susţină Guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac”, a precizat Dominic Fritz, care a menţionat că hotărârea a fost susţinută de o majoritate de peste 90% dintre membrii Comitetului Politic.
Social-democraţii nu au luat încă o decizie formală faţă de susţinerea Cabinetului Tomac, în structura de partid, dar secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a precizat că, după părerea sa, “Guvernul Tomac trece” de votul Parlamentului.
Miercuri seara, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că românii vor o formulă de guvernare şi a făcut un “apel la responsabilitatea partidelor politice faţă de acest moment”.
“Pentru că interesul de partid este legitim, însă tot timpul trebuie să aibă întâietate interesul ţării. Am auzit diverse opinii, că am dat satisfacţie lui x faţă de y sau că n-am dat satisfacţie lui x faţă de y. Nu este mandatul meu. Mandatul meu este: unu – să păstrez direcţia prooccidentală a României şi doi – să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din ţara asta şi sunt îngrijorat că aceste chestiuni sunt puse azi în discuţie”, a spus Nicuşor Dan.
***
Premierul desemnat trebuie să transmită, pentru dezbatere, Camerei Deputaţilor şi Senatului lista membrilor viitorului Guvern şi programul de guvernare.
Birourile permanente ale celor două Camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, conform Regulamentului activităţilor comune ale celor două Camere.
Tot Birourile permanente stabilesc data şedinţelor comune ale comisiilor în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor, precum şi data şedinţei comune a celor două Camere, în care se vor dezbate şi vor fi supuse la vot Cabinetul şi programul de guvernare.
Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului Guvern, este audiat de comisiile de specialitate ale celor două Camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative. În situaţia în care un membru de pe lista noului Guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.
După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea celor două documente, iar la încheierea acestora deputaţii şi senatorii votează propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile.
Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României pentru a numi Guvernul.
Prim-ministrul şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul începând cu data depunerii jurământului.
În cazul în care Guvernul nu a fost validat de Parlament, preşedinţii celor două Camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
***
Noul Guvern va fi alcătuit din:
* Eugen Tomac – prim-ministru
* Sorin Costreie – viceprim-ministru, ministru al Educaţiei şi Cercetării
* Valeriu Nistor – viceprim-ministru fără portofoliu
* Bogdan Dumitru – viceprim-ministru fără portofoliu
* Tiberiu Trifan – ministru al Afacerilor Interne
* Ionuţ Simion – ministru al Finanţelor
* Ionuţ Maşala – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii
* Cosmin Soare-Filatov – ministru al Justiţiei
* Dănuţ Sebastian Neculăescu – ministru al Apărării Naţionale
* Florin Duma – ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
* Şerban Dragosloveanu – ministru al Sănătăţii
* Nicolae Istudor – ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
* Luca Niculescu – ministru al Afacerilor Externe
* Carmen Moraru – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene
* Teodor Dulceaţă – ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor
* Diana Morar – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
* Vladimir Ionaş – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
* Mihai Ghyka – ministru al Culturii
* Andrei Covatariu – ministru al Energiei.
| Știri BVB