Europarlamentarul și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu critică modul în care a fost făcută nominalizarea lui Adrian Veştea pentru funcția de prim-ministru, susținând că decizia a fost luată fără o consultare reală a partidului din care face parte persoana desemnată și fără discuții prealabile cu formațiunile politice care ar urma să susțină viitoarea guvernare.
Acesta a scris: “Dincolo de toate celelalte aspecte, există o problemă de principiu care nu poate fi ignorată. Nominalizarea pentru funcția de prim-ministru a unui prim-vicepreședinte de partid, în absența unei consultări reale și prealabile atât cu partidul din care acesta face parte, cât și cu formațiunile politice chemate să susțină viitoarea guvernare, creează un precedent periculos pentru democrația românească.
Nu este vorba despre persoana desemnată și nici despre partidul care se află astăzi în această situație. Este vorba despre respectarea autonomiei partidelor politice și despre evitarea oricărei aparențe de ingerință în viața lor internă. În egală măsură, este vorba despre respectarea unui mecanism democratic bazat pe dialog, negociere și echilibru între instituțiile statului și forțele politice reprezentate în Parlament.
Atunci când desemnarea premierului devine rezultatul unei decizii unilaterale, luate înaintea construirii unui consens politic și fără o consultare autentică a actorilor implicați, nu este afectat doar rolul partidelor, ci este pusă sub semnul întrebării însăși logica reprezentării parlamentare. Într-o democrație funcțională, un președinte cu adevărat mediator știe că majoritățile nu se presupun și nu se impun; ele se construiesc prin dialog, negociere și acord politic.
Democrația nu înseamnă doar vot, ci și respectarea procedurilor, a echilibrelor instituționale și a legitimității politice. Slăbirea acestor principii înseamnă, în cele din urmă, o atingere adusă chiar esenței regimului democratic.
Astăzi poate fi afectat PNL. Mâine poate fi orice alt partid. Precedentele instituționale nu rămân niciodată izolate; ele tind să se transforme în practici și reguli nescrise care, în timp, pot fi folosite împotriva oricui. Într-o democrație matură, autoritatea nu se afirmă prin impunerea unor decizii, ci prin capacitatea de a construi acorduri, consens și majorități legitime”.