România confundă în continuare digitizarea cu digitalizarea și transformarea digitală, iar administrația publică riscă să cheltuiască fonduri importante fără să producă schimbări reale pentru cetățeni, a declarat Radu Mărginean, City Manager al Primăriei Snagov, Digital Transformation Officer și Lead Implementer ISO 27001, în cadrul Forumului România Digitală organizat de Financial Intelligence.
Cu o experiență de aproape 20 de ani în zona de intelligence și implicat în ultimii ani în proiecte de transformare digitală în administrația publică locală, Mărginean a criticat abordarea actuală a digitalizării în România, susținând că multe dintre proiectele implementate au avut ca rezultat doar transferul birocrației din format fizic în format electronic.
„Am ascultat cu foarte mare atenție toate intervențiile și mi s-a părut că fiecare a venit cu un discurs nișat, cu ceea ce știe foarte bine. S-au prezentat lucruri frumoase, în termeni pe care, vă spun cu sinceritate, 95% dintre români nu îi înțeleg. Am observat foarte multă cunoaștere, foarte multă expertiză, dar și o amalgamare fantastică de termeni și de concepte. Nu prea se știe ce este digitizarea, ce este digitalizarea și ce este transformarea digitală. Digitizarea înseamnă trecerea din format letric în format digital. Digitalizarea înseamnă transformarea proceselor interne folosind tehnologii digitale. Transformarea digitală este însă întregul proces care pornește de la angajatul instituției și ajunge până la cetățean. Aici vorbim de educație digitală, de schimbarea modului de lucru și de schimbarea mentalităților”, a declarat Mărginean.
-
„Avem bani, avem tehnologie, dar nu avem oameni care să înțeleagă transformarea digitală”
Oficialul Primăriei Snagov consideră că una dintre cele mai mari probleme ale administrației românești este lipsa unei viziuni locale asupra transformării digitale, în condițiile în care strategiile sunt tratate deseori doar ca documente necesare pentru accesarea finanțărilor.
„Avem Agenda Digitală a României, dar nu avem strategii locale reale de transformare digitală. Avem documente programatice făcute pentru a bifa cerințele din ghidurile de finanțare și pentru a obține fonduri. Avem bani, ni se spune constant că există finanțări, însă avem proiecte depuse în 2024 care vor fi implementate în 2027. Cu ce soluții? Într-o perioadă în care inteligența artificială evoluează de la o lună la alta. Avem tehnologie, dar tehnologie care nu este implementată eficient pentru că nu avem oameni care să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat transformarea digitală”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Mărginean, problema nu este reprezentată de lipsa interesului din partea autorităților locale, ci de faptul că multe dintre soluțiile implementate au fost dezvoltate fără o înțelegere reală a funcționării administrației publice.
„Nu primarii sunt de vină. Ei au înțeles că trebuie să elimine hârtia și să simplifice procesele. Problema este că au fost implementate modele insulare, dezvoltate de firme care nu au înțeles complexitatea administrației publice. Rezultatul este că am digitalizat birocrația. Noi nu trebuia să digitalizăm birocrația, ci să transformăm procesele astfel încât să scurtăm traseele administrative și timpul pierdut de cetățean”, a spus el.
-
Primul Centru de Incluziune Digitală din România, ignorat de cetățeni
Mărginean a oferit exemplul Centrului de Incluziune Digitală creat la Snagov, despre care spune că ilustrează perfect decalajul dintre investițiile în tehnologie și nivelul de educație digitală al populației.
„La Snagov am realizat primul Centru de Incluziune Digitală din România. În 2021 am făcut invitații către presă și aproape nimeni nu a venit. De ce? Pentru că nu se înțelege procesul de transformare digitală. Am creat programe de educație digitală, am pus la dispoziție infochioșcuri și docubox-uri pentru cetățeni. Știți câți oameni s-au înscris la cursurile de educație digitală în patru ani? Aproximativ trei. Acesta este nivelul real de înțelegere atunci când vorbim despre transformare digitală în zona rurală”, a declarat el.
Potrivit acestuia, mulți cetățeni continuă să perceapă digitalizarea ca pe un subiect secundar în raport cu investițiile clasice în infrastructură.
„Mulți oameni m-au întrebat ce este transformarea digitală și de ce avem nevoie de ea. Mi-au spus: de ce nu ne faceți drumuri și apă? Le-am explicat că putem face și drumuri și apă și transformare digitală. În momentul în care am ajuns la primărie aveam un buget de aproximativ șase milioane de euro și datorii de peste șapte milioane de euro. În 2023 ajunsesem la 86 de milioane de euro atrași din fonduri europene. Lucrurile trebuie făcute în paralel”, a explicat Mărginean.
-
Snagov implementează primul sistem AI-to-AI din administrația publică
City Managerul din Snagov a anunțat că administrația locală dezvoltă în prezent un proiect bazat pe inteligență artificială și automatizare, pe care îl consideră un model de transformare digitală autentică.
„Implementăm primul sistem AI-to-AI integrat în administrația publică. Fiecare funcționar va avea un geamăn digital, fiecare compartiment va avea un agent AI care va lucra împreună cu sisteme de automatizare. Noi nu trebuie să scanăm hârtia și să o mutăm pe ecran. Trebuie să transformăm procesele. Roboții trebuie să precompleteze documente, să execute sarcini repetitive și să elimine activitățile consumatoare de timp. Asta înseamnă transformare digitală în adevăratul sens al cuvântului”, a afirmat acesta.
Proiectul face parte din inițiativa „Snagov Connect”, care va culmina în luna septembrie cu un summit dedicat inteligenței artificiale, organizat la Palatul Snagov.
„Va fi un proiect pilot pe care vrem să îl scalăm la nivelul altor instituții publice. Este extraordinar să poți delega sarcinile repetitive și cronofage către agenți AI și să lași oamenii să se concentreze pe activități cu valoare adăugată. Asta este direcția în care trebuie să meargă administrația publică”, a concluzionat Radu Mărginean.
| Știri BVB