Creşterea graduală a cheltuielilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării, precum şi consolidarea posturii de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa, se numără între obiectivele menţionate în programul de guvernare propus de premierul desemnat, Adrian Veştea.
Alte obiective strategice pe plan intern vizează accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.
Totodată, se are în vedere consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 şi continuarea achiziţiilor esenţiale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României.
Un alt obiectiv pe plan intern vizează dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele teritoriale.
“Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă”, se subliniază în document.
Nu în ultimul rând, se doreşte consolidarea securităţii şi rezilienţei naţionale prin dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare, prevenire şi contracarare a ameninţărilor generate de sisteme fără pilot aeriene şi maritime.
Principalul obiectiv strategic pe plan internaţional în domeniul Apărării vizează consolidarea posturii strategice a României de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa.
Alte obiective importante vizează participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe Flancul Estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate; asigurarea tuturor condiţiilor necesare şi a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca naţiune gazdă; consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României şi dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale; consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030); dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia; sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce priveşte Republica Moldova.
Prin acelaşi program sunt avute în vedere şi o serie de reforme/reorganizări care vizează, între altele: analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare; analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MApN (institute de cercetare, universităţi); crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor; adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională; reformarea sistemului de recrutare şi încorporare, prin digitalizarea proceselor şi atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice şi IT; reorganizarea şi eficientizarea Direcţiei Generale pentru Armamente în pregătirea şi depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice europene pentru producţie muniţie, tehnică militară, construcţie infrastructură, cercetare-dezvoltare şi digitalizare.
Printre priorităţile menţionate la programele de finanţare se numără implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităţilor oferite de instrumentul financiar SAFE; conectarea la oportunităţile generate de parteneriatele strategice şi la iniţiativele şi instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum şi NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării); derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi; promovarea României ca hub regional pentru mentenanţă şi sprijin logistic; dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară şi asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară şi dezvoltarea capabilităţilor de contramobilitate; adoptarea unei noi abordări pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în domeniul apărării.
Un subcapitol special la domeniul Apărare este dedicat măsurilor privind creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei militare, unde se menţionează, între altele, că “modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniştilor din zone profesionale civile şi prin crearea simbiozei între culturile şi pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcţiei militare”.
| Știri BVB