Reducerea subvenţiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Consilii de Administraţie formate din profesionişti şi prioritizarea contractelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află printre obiectivele Guvernului Veştea, conform programului de guvernare, publicat duminică seara.
“Investiţiile rămân motorul creşterii economice şi al dezvoltării unei ţări, iar investiţiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung. Păstrarea unui ritm constant al acestor investiţii reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocare şi o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă”, se arată în document.
De asemenea, Guvernul Veştea intenţionează să continue restructurarea TAROM, astfel încât compania să devină “un actor important în spaţiul aerian european şi internaţional”.
“Vom continua restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operaţiunile TAROM vor fi raţionalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spaţiul aerian european şi internaţional”, conform sursei citate.
La capitolul reforme/reorganizări/comasări, programul de guvernare cuprinde: prioritizarea contractelor CNAIR; plan de reducere a subvenţiilor acordate companiilor din subordine; liberalizarea transportului judeţean; reforma Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, Registrului Auto Român (RAR), Autorităţii Rutiere Române (ARR), Autorităţii Aeronautice Civile Română (AACR), TAROM, Aeroportului Otopeni şi a celorlalte companii din subordinea ministerului; Consilii de Administraţie formate din profesionişti; transparenţă (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.); indicatori de performanţi – demiteri pentru neîndeplinire; reducere subvenţii şi creşterea eficienţei, audit active.
Alte puncte vizează: sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiţionat de cadrul legislativ european (soluţii alternative – taxă fixă/bilet outgoing); testare funcţionari şi personal de conducere angajat prin contract de mandat; revizuire contracte colective de muncă; optimizare funcţională şi administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi a unor instituţii aflate în subordine, comasarea entităţilor cu atribuţii convergente sau complementare; optimizarea structurii organizaţionale (structură optimă de personal, eliminarea poziţiilor redundante şi o alocare eficientă a resurselor umane); automatizarea proceselor operaţionale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaţionale, a personalului excedentar şi la creşterea rapidităţii în livrarea serviciilor de transport către cetăţeni; reforma sistemului de taxare a transportului.
Revizuirea sistemului de acordare a subvenţiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice şi trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediaţi, eficienţă şi calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiţionale pentru subvenţionarea transportului destinat categoriilor vulnerabile, dar şi continuarea îndeplinirii tuturor condiţionalităţilor aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanţă corporativă (OUG 109) sunt alte măsuri prevăzute la capitolul reforme/reorganizări/comasări.
Programul de guvernare face referire şi la măsuri de accelerare a absorbţiei de fonduri europene, respectiv: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziţia a 12 trenuri de metrou şi sistem de automatizare şi siguranţă cu finanţare din Fondul pentru modernizare; staţii de reîncărcare pe reţeaua de drumuri de mare viteză – autostrăzi, drumuri expres, precum şi drumuri naţionale printr-un program finanţat prin Fondul pentru modernizare; staţii de reîncărcare mediul privat, finanţate prin Fondul pentru modernizare; instalarea staţiilor de reîncărcare/încărcare baterii şi creşterea capacităţii reţelei electrice din porturi, finanţat prin Fondul pentru modernizare; implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operaţiunilor aeroportuare şi portuare prin înlocuirea utilajelor şi echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje şi echipamente cu emisii zero; implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier şi feroviar de marfă, precum şi a flotei pentru transportul de pasageri şi marfă maritim şi pe căi navigabile interioare, prin achiziţia de vehicule cu emisii zero.
Noul Guvern vine şi cu propuneri de măsuri de debirocratizare/digitalizare în domeniul transporturilor, precum: integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerinţele pieţei, automatizarea prin robotic process automation (RPA) şi inteligenţă artificială (AI); investiţii în tehnologii inovative – sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse şi să devină standardul în domeniu, finanţarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare şi control.
De asemenea, se propune înfiinţarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), iar în cazul spaţiilor de servicii concesionate, programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spaţiile de servicii de pe drumurile din ţară, astfel încât cetăţenii să beneficieze de aceste servicii moderne.
“Corelarea MPGT cu strategiile locale şi regionale şi a planurilor de mobilitate urbană este esenţială, având în vedere tendinţele globale de concentrare a populaţiei în jurul marilor oraşe. Mobilitatea urbană şi metropolitană, logistica integrată şi intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetăţenilor, necesitând investiţii majore şi susţinute”, prevede planul de guvernare.
În ceea ce priveşte sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, noul Guvern va ţinti dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale.
“Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură. Înfiinţarea Comitetului Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe. În sprijinul funcţionării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea accesării finanţărilor europene disponibile în domeniul mobiliăţii militare, intensificarea cooperării internaţionale în conformitate cu direcţiile stabilite în Cartea albă comuna privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 şi Comunicarea comună privind abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier şi feroviar care traversează România pentru operaţionalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee, simplificarea şi armonizarea procedurilor naţionale de autorizare a mişcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenţia Europeană de Apărare (EDA), precum şi consolidarea colaborării interinstituţionale în cadrul proiectelor ‘Reţeaua de centre logistice în Europa şi de sprijin pentru operaţii’ şi ‘Mobilitatea militară’, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene”, se menţionează în document.
La capitolul dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene, Guvernul Veştea dă asigurări că va continua implementarea programului de construcţie a variantelor de ocolire. Până în 2028 vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate şi vor creşte calitatea vieţii cetăţenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale.
Prioritizarea transportului feroviar metropolitan este un alt punct pe agenda noului Executiv. Deoarece în jurul marilor aglomerări urbane transportul feroviar metropolitan este o necesitate majoră, vor fi dezvoltate reţele de trenuri suburbane şi metropolitane pentru a reduce aglomeraţia rutieră şi a îmbunătăţi mobilitatea urbană în zonele metropolitane.
“Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între oraşele mari şi suburbii, facilitând deplasarea rapidă şi eficientă a cetăţenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier şi a poluării. Creşterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor oraşe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane”, susţin autorii planului de guvernare.
Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate pentru Guvernul Veştea. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune.
Potrivit sursei citate, investiţiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele: Rutier – Autostrada A1 Sibiu-Piteşti şi Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a
Capitalei la vestul Europei; autostrada de centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre Capitală; Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani – Suceava; autostrada A3 Transilvania Târgu Mureş – Cluj – Oradea; autostrada Ploieşti – Braşov (parte din A3); autostrada A8 Unirii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni; autostrada Timişoara – Moraviţa; autostrada A4 Sud “Alternativa Techirghiol”; autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Târgu Jiu; autostrada Făgăraş – Braşov – Bacău (parte din A13); drumurile expres Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila, Suceava – Siret; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2).
În sectorul feroviar, priorităţile sunt: Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad; Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti; Magistrala Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor; Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia; stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti-Cluj-Budapesta; îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa; modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.
Pe zona de material rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.
La metrou, în atenţia noului Guvern se află: Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu, Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon, dar şi extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 şi viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.
În sectorul aerian, Guvernul propus are în vedere dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi dezvoltarea terminalelor cargo, iar pe naval proiectul Fast Danube – decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj pe sectorul comun România – Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor în cea mai mare parte a anului, precum şi parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.
| Știri BVB