O alianță a celor mai importanți dezvoltatori, investitori și constructori de proiecte de energie regenerabilă din Europa Centrală și de Est solicită Comisiei Europene să reconsidere un ghid interimar care ar limita accesul la finanțare europeană pentru proiectele ce utilizează invertoare și sisteme de conversie a puterii (PCS) furnizate de companii considerate „high-risk”. Într-o scrisoare adresată președintei Ursula von der Leyen, organizațiile avertizează că măsura ar putea întârzia proiecte strategice și ar afecta în special statele din regiune, mult mai dependente de fondurile europene decât cele din Europa Occidentală.
Scrisoarea, semnată de peste 30 de dezvoltatori de proiecte, companii EPC și investitori activi în România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, statele baltice și Ucraina, exprimă îngrijorări față de ghidul interimar despre care industria afirmă că a fost comunicat Comisiei la 1 aprilie 2026 și care ar restricționa utilizarea instrumentelor financiare europene pentru proiectele care includ echipamente provenite de la furnizori considerați cu risc ridicat.
- Regiunea depinde de finanțarea europeană
Semnatarii subliniază că Europa Centrală și de Est urmează să instaleze anual între 20 și 25 GW de capacități regenerabile și aproximativ 30 GWh de stocare în baterii (BESS), însă, spre deosebire de piețele vest-europene, aceste investiții depind în mare măsură de finanțarea europeană prin Fondul de Modernizare, PNRR, InvestEU, fondurile de coeziune și alte instrumente financiare. Potrivit acestora, în multe cazuri, accesul la aceste fonduri reprezintă condiția esențială pentru închiderea financiară a proiectelor.
- Capacitatea de producție europeană este insuficientă
Alianța atrage atenția că industria europeană nu dispune încă de capacitatea necesară pentru a înlocui rapid furnizorii excluși. Conform datelor invocate în scrisoare, producția europeană de invertoare este estimată la aproximativ 82 GW anual, în timp ce necesarul pieței europene depășește 120 GW pe an. Cel mai vulnerabil segment este cel al sistemelor de stocare în baterii, unde producătorii europeni au încă limitări în ceea ce privește soluțiile PCS și capacitatea de livrare.
- Riscul: întârzieri, pierderea finanțărilor și penalități
Organizațiile avertizează că introducerea rapidă a unor restricții bazate exclusiv pe originea echipamentelor ar putea genera efecte în lanț asupra proiectelor deja contractate. Înlocuirea furnizorilor în faze avansate de implementare ar necesita reproiectarea instalațiilor, refacerea studiilor de conformitate și renegocierea contractelor, ceea ce ar putea conduce la pierderea termenelor de racordare la rețea, executarea garanțiilor depuse, anularea contractelor de tip PPA sau a schemelor de sprijin și aplicarea unor penalități contractuale semnificative.
În plus, simpla incertitudine privind aplicarea ghidului începe deja să afecteze piața, susțin semnatarii. Instituțiile financiare și investitorii amână deciziile de finanțare până la clarificarea regulilor, iar băncile comerciale introduc condiții suplimentare pentru proiectele care utilizează echipamente vizate de eventualele restricții.
- Industria cere o abordare bazată pe securitate cibernetică, nu pe originea echipamentelor
În locul unei interdicții bazate pe țara de origine a furnizorilor, alianța propune un sistem de calificare fundamentat pe evaluarea riscurilor de securitate cibernetică și pe standarde tehnice aplicabile tuturor furnizorilor, indiferent de proveniență. Potrivit documentului, riscurile asociate invertoarelor și sistemelor PCS depind în principal de modul în care acestea sunt integrate în sistemele de management al energiei și de măsurile de securitate implementate, nu exclusiv de țara de origine a producătorului.
Semnatarii invocă inclusiv cadrul legislativ european existent – precum NIS2, Network Code on Cybersecurity și standardul IEC 62443 – argumentând că acestea oferă deja instrumentele necesare pentru gestionarea riscurilor de securitate cibernetică fără a recurge la excluderi generalizate.
- Solicitări adresate Comisiei Europene
În scrisoare, industria solicită Comisiei Europene:
- înlocuirea criteriului bazat pe originea echipamentelor cu unul bazat pe evaluarea riscurilor și securitatea cibernetică;
- realizarea unei evaluări de impact înainte de adoptarea unor restricții definitive;
- consultarea industriei și a instituțiilor financiare implicate în finanțarea proiectelor;
- introducerea unei perioade de tranziție de cel puțin până în 2030, pentru a permite dezvoltarea capacităților europene de producție;
- exceptarea proiectelor aflate deja în faze avansate de dezvoltare sau construcție de la eventualele noi restricții.
În opinia semnatarilor, obiectivul consolidării securității cibernetice este legitim, însă măsurile adoptate trebuie să evite blocarea investițiilor în energie regenerabilă într-o regiune care joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor climatice și de securitate energetică ale Uniunii Europene
| Știri BVB