“Tehnologia face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Aţi văzut, deja folosim foarte mult Whatsapp-ul, aproape că ne putem muta job-ul în maşină sau în autobuz, pentru că dăm mail-uri de pe telefon, facem conferinţe de pe telefon, facem plăţi de pe telefon, din aplicaţii, avem apeluri video sau teleconferinţe pe WhatsApp.. Aproape totul s-a mutat în mediul online, motiv pentru care, odată cu aceste oportunităţi, evident au apărut şi foarte multe riscuri şi una dintre cele mai mari provocări este legată de aceste fraude online. Misiunea noastră este să îi ajutăm pe seniori să rămână informaţi, protejaţi, independenţi şi de aceea consider că educaţia digitală este foarte, foarte importantă (…) Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani spun că au trecut, deja, prin cel puţin o tentativă de fraudă şi doar 37% dintre aceştia declară că nu au experimentat niciun tip de fraudă. Aceste cifre schimbă perspectiva, pentru că nu mai este o excepţie frauda online. A devenit o realitate cu care mulţi cetăţeni şi seniori se întâlnesc în ziua de astăzi”, a afirmat Dobre, potrivit Agerpres.
Conform cercetării, o a doua concluzie arată că seniorii cunosc, în medie, şapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate şi ajung, totuşi, să experimenteze 2,1 tipuri diferite de fraude online.
“Mulţi cred că persoanele care folosesc mai puţin tehnologia sunt şi cele mai vulnerabile. Ei bine, aici a fost surprinderea mea cea mai mare, pentru că din studiu a reieşit exact contrariul. Atunci când am început colaborarea cu ING, chiar despre asta discutam, că nu avem cifre în această zonă. Cea mai activă digital categorie este categoria 50-59 de ani, iar 97% dintre aceştia folosesc internetul, 95% folosesc Whatsapp-ul, 89% folosesc aplicaţiile bancare, 85% fac plăţi online. Şi exact aceasta este categoria care raportează şi cea mai mare medie a fraudelor experimentate, respectiv între 2 şi 2,6 tipuri de fraude, comparativ cu 1,3 în rândul persoanelor de peste 70 de ani. Aşa cum ne-am fi aşteptat, ne-am fi aşteptat ca persoanele de peste 70-80 de ani să fie cele care experimentează cel mai des fraudele online, dar nu este aşa. Concluzia este una simplă: cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât avem nevoie de competenţe digitale mai solide”, a menţionat reprezentanta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
În acelaşi timp, fraudele pe care seniorii le întâlnesc cel mai des sunt legate de mesajele şi apelurile false care imită banca sau alte instituţii. Astfel, 66% dintre respondenţi spun că au auzit despre acest tip de fraudă.
“Linkurile suspecte sunt recunoscute de 63% dintre respondenţi, însă atunci când discutăm despre ce înseamnă experienţele reale, clasamentul se schimbă puţin. Pe primul loc apar linkurile suspecte. 33% dintre respondenţi spun că au primit astfel de linkuri şi 24% au întâlnit oferte cu preţuri nerealist de mici, iar 20% au primit mesaje sau apeluri care imitau banca. Aceste date ne arată foarte clar unde ar trebui concentrate campaniile de prevenţie pe care le organizăm. Respondenţii declară că persoanele apropiate au trecut, în medie, prin 1,8 tipuri de fraude, iar într-o treime dintre aceste cazuri au existat şi pierderi financiare. Există şi veşti bune: 89% dintre respondenţi spun că tentativele prin care au trecut nu au produs pierderi financiare importante. Acest lucru arată că foarte mulţi dintre aceştia au reuşit să identifice tentativa înainte de a ea să producă efecte ireversibile. În acelaşi timp, există totuşi încă persoane care pierd bani sau care ajung foarte aproape de acest lucru. Acesta este motivul pentru care fiecare tentativă contează”, a punctat Alexandra Dobre.
De asemenea, studiul a analizat comportamentul oamenilor după ce s-au confruntat cu fraudele online, iar 69% dintre aceştia spun că au apelat la Poliţie sau la alte autorităţi, în timp ce 47% au blocat imediat contactul respectiv. Totodată, 36% au verificat informaţiile înainte să reacţioneze.
“În acelaşi timp, există o categorie de 30% dintre respondenţi care afirmă că nu au raportat acea tentativă de fraudă sau frauda dacă ea s-a produs, pentru că au crezut că acest lucru nu ajută şi că autorităţile nu vor face sau nu vor putea face nimic. În plus, 23% declară că nu ştiu cum trebuie procedat. Deci, din start avem 23% dintre cei pentru care suntem datori să facem ceva, să-i ajutăm să se informeze şi să îşi poată păstra independenţa şi să îşi poată apăra resursele financiare. Aceste rezultate ne spun că avem nevoie de proceduri mai clare şi mai uşor de înţeles, poate să fie pe limba tuturor”, a declarat Dobre.
Referitor la sursele de informare în legătură cu fraudele online, televiziunea rămâne principala sursă de informare, variantă menţionată de către 83% dintre respondenţi, timp în care 63% folosesc internetul şi reţelele sociale, 44% află informaţii de la bancă şi 39% din familie.
Studiul naţional despre fraudele financiare din mediul online în rândul persoanelor de peste 50 de ani a fost realizat de Exact Business pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă şi ING Bank, în perioada mai – iunie 2026, pe un eşantion de 701 de persoane bancarizate. Cercetarea face parte din campania “Nesupus Fraudelor”.
ING Bank România, în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, organizează, marţi, o întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală.
| Știri BVB