“Cel mai important lucru este să ne dăm seama că nu ţine neapărat de educaţie în momentul în care eşti victima unei fraude, ci ţine mai degrabă de atenţia pe care o dai în momentul în care ţi se întâmplă ceva, de genul fie bucurie exagerată – “Am câştigat ceva”, “Sunt moştenitorul unei averi”, “Urmează să-mi primesc taxe de la ANAF înapoi” – sau frică în momentul în care urmează să ţi se blocheze conturile, urmează să ţi se pună sechestru de la ANAF, că urmează ceva rău. Şi atunci, pur şi simplu, intri într-o fază în care nu mai poţi să te gândeşti că este o înşelăciune, ci vrei să rezolvi cât mai repede situaţia respectivă. Cel mai important lucru pe care să-l ţinem minte este că nu mai vorbim de o situaţie izolată, ci că frauda aceasta online a devenit o adevărată industrie, cu adevărat specializată. Şi când spun specializată, pornim de la faptul că avem situaţii în care există departamente de call center, recrutare şi dezvoltatori IT, care au obiective, au indicatori de performanţă, de tipul câte victime reuşeşti să păcăleşti într-o zi. Atunci e foarte important să tratăm aceste situaţii cu resursele şi cu mecanismele necesare, astfel încât să putem să combatem. Dar cred că un lucru pe care se bazează atacatorii este faptul că a devenit un fenomen transfrontalier”, a spus Becheanu.
Potrivit specialistului, din perspectiva eficienţei atacurilor cibernetice, “cel mai important lucru este că vedem că Inteligenţa Artificială este combinată cu partea de psihologie”.
“Persoanele nu sunt doar păcălite cu o voce sau cu o imagine, ci pur şi simplu mecanismul prin care atacatorii reuşesc să manipuleze persoana respectivă ţine foarte multe cunoştinţe psihologice. Aprinderea unor beculeţe, să le numim aşa, la nivel personal, cum ar fi bucuria exagerată, cum ar fi frica şi aşa mai departe. În momentul respectiv persoana este victima perfectă. Nu trebuie să luăm în calcul că se aplică doar celor care sunt mai puţini educaţi, pentru că avem persoane de toate vârstele, din toate categoriile sociale. Pentru fiecare categorie există o metodă care se poate aplica şi, în felul acesta, bineînţeles că victimele nu au foarte multe şanse, dacă nu au educaţia şi informaţia respectivă. Din perspectiva impactului, cred că primul lucru pe care trebuie să-l ţinem minte este că nu vorbim doar de costurile respective care înseamnă frauda în sine, ci o fraudă are şi o componentă psihologică. În primul rând, efectul pe care îl are asupra unei persoane care devine victimă este unul colosal”, a susţinut reprezentantul ING Bank, potrivit Agerpres.
În acest context, Becheanu subliniază că situaţia trebuie tratată cu responsabilitate şi, în acelaşi timp, experţii vin cu soluţii concrete pentru a crea un ecosistem “în care parteneriatul dintre bancă şi client să fie elementul de bază, la care să adăugăm şi modul în care colaborăm autorităţi, mediul privat şi aşa mai departe, tocmai pentru a putea să combatem într-un mod eficient acest lucru”.
ING Bank România, în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, organizează, marţi, o întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală.
| Știri BVB