Ascensiunea curentelor ultraidentitare şi suveraniste nu poate fi explicată exclusiv prin manipulare, ci are la bază cauze structurale – criza reprezentării democratice, inegalităţile, neîncrederea în instituţii şi un proiect european care “vorbeşte limbajul administraţiei” într-o epocă a emoţiilor, se arată în Raportul Grupului de Reflecţie Strategică “România în UE” – Identitate naţională, identitate europeană şi provocarea populismului, publicat de Administraţia Prezidenţială.
Potrivit documentului, datele de opinie publică arată că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este majoritar, dar pragmatic şi condiţionat – un pro-europenism “prin calcul, nu prin convingere”, uşor de erodat în absenţa unor beneficii clar resimţite.
Raportul conturează o teză unitară: identitatea naţională şi cea europeană nu sunt loialităţi concurente, ci concentrice, iar tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci indusă politic.
Autorii documentului apreciază că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităţilor, educaţia civică şi istorică, recuperarea patriotismului de către forţele democratice, protejarea spaţiului informaţional şi afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democraţiei presupune fermitate faţă de operaţiunile ostile, dar deschidere faţă de cetăţenii atraşi de aceste idei.
În ansamblu, documentul propune o viziune în care specificul românesc şi vocaţia europeană se consolidează reciproc. România este europeană nu în pofida identităţii sale, ci prin modul în care aceasta s-a construit la intersecţia dintre tradiţie şi modernitate, dintre diversitate şi unitate.
“Miza finală nu este alegerea între naţional şi european, ci calitatea democraţiei capabile să le armonizeze – o democraţie care demonstrează că solidaritatea, pluralismul şi cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”, precizează raportul.
Printre autorii contribuţiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mişcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ştefureac şi Sever Voinescu.
Raportul subliniază şi faptul că patriotismul şi apartenenţa la Uniunea Europeană sunt compatibile. “A-ţi iubi ţara şi a susţine proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc”, precizează raportul.
Totodată, documentul evidenţiază importanţa consolidării democraţiei prin reducerea inegalităţilor, dezvoltarea educaţiei civice şi istorice, combaterea dezinformării şi promovarea unui patriotism democratic.
Grupul de Reflecţie Strategică “România în UE” (RUE) reuneşte experţi independenţi care analizează evoluţiile din Uniunea Europeană şi propun soluţii pentru ca România să îşi consolideze poziţia şi să valorifice cât mai bine oportunităţile oferite de apartenenţa la UE.
RUE a fost constituit la nivelul Administraţiei Prezidenţiale şi este coordonat de consilierul prezidenţial Valentin Naumescu.
| Știri BVB