Gabriel-Ioan Avrămescu (ASF): „Educația financiară nu te învață cum să te îmbogățești. Te învață cum să nu pierzi”

• “Protecția investitorilor începe, desigur, cu reguli clare și cu o supraveghere eficientă a pieței. Dar există o limită peste care nicio autoritate nu poate merge: decizia finală aparține întotdeauna investitorului”.

• “Un investitor educat nu este cel care știe toate răspunsurile. Este cel care știe ce întrebări trebuie să pună înainte de a lua o decizie”.

• “Educația financiară nu este un proiect cu termen de finalizare, ci un proces care se construiește constant, an după an”.

• În cifre, programele ASF au ajuns la peste 250.000 de elevi, peste de 35.000 studenți, 8.000 de profesori și mai mult de 50.000 de adulți. Aici nu includem beneficiarii indirecți sau reach-ul înregistrat prin social media.

Financial Intelligence lansează ediția 2026 a proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, realizat împreună cu Banca Transilvania, cu sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul unei serii de interviuri dedicate educației financiare, reprezentanți ai autorităților, ai sistemului financiar, ai pieței de capital și ai sportului de performanță vor explica de ce responsabilitatea, disciplina și planificarea pe termen lung sunt esențiale atât pentru succesul financiar, cât și pentru performanța în viață. Primul invitat este prim-vicepreședintele ASF, Gabriel Avrămescu.

În contextul transformărilor rapide din piețele financiare și al accesului tot mai facil la produse de investiții, cât de importantă este educația financiară pentru dezvoltarea unei societăți mai reziliente și mai prospere?

Gabriel Avrămescu: Cred că una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani o reprezintă faptul că problema nu mai este accesul la investiții, ci capacitatea de a alege în cunoștință de cauză. Astăzi, aproape oricine poate deschide un cont de tranzacționare în câteva minute și poate investi de pe telefon. În trecut, informația financiară era greu de găsit. Astăzi suntem în situația opusă: suntem bombardați cu informații, recomandări și promisiuni de câștig. Provocarea nu mai este lipsa informației, ci discernământul. Cum faci diferența între o analiză serioasă și o opinie fără fundament? Cum separi un sfat responsabil de o reclamă mascată?

Din această perspectivă, educația financiară nu înseamnă doar să înveți noțiuni economice. Înseamnă să îți formezi reflexul de a pune întrebări, de a verifica informațiile și de a înțelege consecințele unei decizii înainte de a investi. Iar acest lucru are efecte care depășesc interesul individual. O societate în care oamenii economisesc, investesc informat și își gestionează responsabil resursele este o societate mai stabilă, mai puțin vulnerabilă la șocuri economice și mai capabilă să susțină dezvoltarea economiei pe termen lung.

Protecția investitorilor reprezintă una dintre misiunile fundamentale ale ASF. În ce măsură considerați că educația financiară este prima și cea mai eficientă formă de protecție a investitorilor?

Gabriel Avrămescu: Protecția investitorilor începe, desigur, cu reguli clare și cu o supraveghere eficientă a pieței. Dar există o limită peste care nicio autoritate nu poate merge: decizia finală aparține întotdeauna investitorului.

În piețele financiare există ceea ce economiștii numesc o asimetrie de informație. Emitenții, intermediarii, administratorii de fonduri au, în mod firesc, mai multe informații decât un investitor aflat la început de drum. Rolul reglementării este să reducă această diferență prin transparență și reguli. Rolul educației financiare este să o reducă și mai mult, oferindu-i investitorului capacitatea de a interpreta informațiile pe care le primește.

Un investitor educat nu este cel care știe toate răspunsurile. Este cel care știe ce întrebări trebuie să pună înainte de a lua o decizie. Este autorizată entitatea? Care este riscul? Înțeleg produsul în care investesc? Ce se poate întâmpla într-un scenariu nefavorabil? În fond, cea mai bună protecție este capacitatea oamenilor de a lua decizii informate. Nicio reglementare nu poate înlocui judecata unui investitor bine pregătit.

România continuă să înregistreze un nivel redus de educație financiară comparativ cu media europeană. Care sunt principalele vulnerabilități pe care le observați și ce măsuri ia ASF pentru a le reduce?

Gabriel Avrămescu:  Se vorbește des despre lipsa educației financiare, dar eu cred că una dintre cele mai mari vulnerabilități este altundeva: confundăm foarte ușor accesul la informație cu înțelegerea informației. Astăzi, oricine poate urmări un influencer financiar, poate asculta un podcast sau poate citi un comentariu pe o platformă de social media. Problema este că nu toate aceste surse au aceeași credibilitate. Algoritmii promovează adesea conținutul spectaculos, nu neapărat pe cel corect. Iar investițiile sunt prezentate uneori ca un joc sau ca o competiție în care câștigă cel care reacționează cel mai repede. În realitate, investițiile sunt exact opusul. Ele presupun răbdare, analiză și asumarea conștientă a riscului.

ASF investește constant în programe de educație financiară adresate elevilor, studenților și publicului larg. Dar cred că, pe termen lung, obiectivul nu este doar să transmitem informații, ci să formăm un anumit mod de a gândi, să verificăm sursele, să punem întrebări și să nu confundăm popularitatea unei opinii cu validitatea ei. Cred că aceasta este competența de care vom avea cea mai mare nevoie în următorii ani.

Majoritatea greșelilor nu apar din lipsa cunoștințelor tehnice, ci din emoții.

În ultimii ani, tot mai mulți români, în special tineri, au început să investească pe piețele financiare. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac investitorii aflați la început de drum și cum pot fi acestea evitate?

Gabriel Avrămescu:  Mulți cred că cea mai mare provocare este să găsească investiția perfectă. Eu cred că adevărata provocare este să-și gestioneze propriul comportament. Majoritatea greșelilor nu apar din lipsa cunoștințelor tehnice, ci din emoții. Entuziasmul îi face pe oameni să cumpere când piața este deja la maxime, iar teama îi determină să vândă atunci când apar primele corecții. Foarte mulți investesc pentru că „toată lumea vorbește despre acel activ“, fără să își pună întrebarea dacă acel activ se potrivește propriilor obiective sau propriului profil de risc. Mai există și tendința de a căuta mereu următoarea oportunitate spectaculoasă. În realitate, performanța în investiții se construiește rareori prin decizii spectaculoase. Se construiește prin consecvență.

Le-aș spune celor aflați la început de drum să nu transforme investițiile într-o competiție cu ceilalți. Nu este important cine a obținut cel mai mare câștig într-o lună. Important este să îți construiești un plan pe care îl poți urma ani la rând. Investițiile seamănă mai degrabă cu un maraton decât cu o cursă de 100 de metri.

Cum îi poate ajuta educația financiară pe investitori să identifice riscurile, să evite fraudele și promisiunile de câștiguri rapide promovate în mediul online sau pe rețelele sociale?

Gabriel Avrămescu: Cred că ar trebui să schimbăm puțin perspectiva asupra fraudelor financiare. De multe ori ne imaginăm că victimele sunt oameni care nu înțeleg mecanismele financiare. În realitate, escrocheriile sofisticate nu exploatează lipsa de cunoștințe, ci emoțiile umane, iar acestea sunt aceleași pentru toți – dorința de a câștiga rapid, teama de a pierde o oportunitate sau încrederea pe care o acordăm unor persoane care par credibile. Rețelele sociale au schimbat foarte mult modul în care circulă informația financiară. Astăzi, un videoclip de 30 de secunde poate convinge mii de oameni să ia o decizie de investiții. Problema este că algoritmii nu verifică dacă informația este corectă. Ei promovează ceea ce atrage atenția. De aceea, cred că educația financiară trebuie să dezvolte un reflex foarte simplu: înainte să investești, oprește-te și verifică. Cine face recomandarea? Este autorizat? Înțelegi produsul? Există riscuri explicate sau se vorbește doar despre câștig?

Există o regulă foarte simplă pe care o repet ori de câte ori am ocazia: dacă cineva promite câștiguri mari, rapide și fără risc, nu suntem în fața unei oportunități extraordinare, ci în fața unui semnal de alarmă. În piețele financiare, randamentul și riscul merg întotdeauna împreună. Cine încearcă să elimine unul din ecuație încearcă, de regulă, să inducă în eroare.

Tocmai pentru că astfel de practici sunt tot mai răspândite în mediul online, protecția investitorilor nu se bazează doar pe vigilența individuală, ci și pe măsuri instituționale. ASF monitorizează piața și poate dispune blocarea accesului la platformele care promovează servicii și investiții financiare fără a fi autorizate. Scopul acestei măsuri este de a reduce expunerea publicului la scheme frauduloase, reclame înșelătoare și entități care încearcă să atragă investitori fără a respecta cadrul legal. Este un instrument important de protecție, însă nu poate înlocui verificarea pe care fiecare investitor trebuie să o facă înainte de a lua o decizie.

De aceea, recomand ca, înainte de a transfera bani sau de a răspunde unei reclame care promite randamente spectaculoase, fiecare să verifice dacă firma este autorizată și înscrisă în registrele ASF, disponibile pe site-ul instituției. Dacă platforma nu apare în registrele oficiale sau dacă promite profituri garantate, este un motiv serios de prudență.

Care sunt obiectivele ASF în ceea ce privește dezvoltarea unei culturi investiționale în România? Considerați că educația financiară poate contribui și la creșterea participării populației la piața de capital?

Gabriel Avrămescu: Da, dar cred că este important să definim ce înseamnă o cultură investițională matură. Nu înseamnă doar mai mulți investitori și mai multe conturi deschise. Înseamnă oameni care înțeleg de ce investesc și care iau decizii în acord cu obiectivele lor financiare. Mi-aș dori să ajungem într-un punct în care investițiile să fie percepute la fel de firesc precum economisirea. Nu ca o activitate rezervată specialiștilor și nici ca o loterie în care unii au noroc și alții nu. Investițiile fac parte dintr-o planificare financiară sănătoasă, alături de economisire, asigurări și pregătirea pentru pensie. Vedem deja un interes în creștere pentru piața de capital, numărul investitorilor depășind pragul de 300.000 la finalul lunii martie, cu un avans de 25% în ultimul an, iar acest lucru este încurajator. Dar dezvoltarea sustenabilă nu vine din entuziasm de moment, ci din încredere. Iar încrederea se construiește prin reguli solide, transparență și educație. Din perspectiva ASF, acesta este obiectivul, nu doar o piață mai mare, ci o piață mai matură.

Ce rezultate au avut până acum programele de educație financiară derulate de ASF și care sunt direcțiile de dezvoltare pentru următorii ani?

Gabriel Avrămescu:  Aș începe prin a spune că educația financiară nu este un proiect cu termen de finalizare, ci un proces care se construiește constant, an după an. Din acest punct de vedere, cred că cel mai important rezultat obținut până acum nu este unul cantitativ, ci unul de mentalitate, faptul că educația financiară a devenit un subiect asumat instituțional, nu o activitate colaterală.

Concret, ASF a dezvoltat în ultimii ani o arhitectură educațională destul de diversă – de la programe adresate elevilor, studenților și profesorilor, la parteneriate cu universități, la campanii de informare pe teme sensibile, cum ar fi frauda financiară. Am ajuns la zeci de mii de beneficiari direcți, dar, sincer, cifra care mă interesează cel mai mult este alta. Mă interesează câți dintre ei își schimbă efectiv comportamentul. Pentru că educația financiară nu înseamnă să știi ce este o dobândă sau un instrument financiar, ci să iei o decizie mai bună atunci când contează. Practic, să conștientizezi ce alegi în raport cu nevoia reală.

În cifre, programele ASF au ajuns la peste 250.000 de elevi, peste de 35.000 studenți, 8.000 de profesori și mai mult de 50.000 de adulți. Aici nu includem beneficiarii indirecți sau reach-ul înregistrat prin social media.

Ce am învățat pe parcurs este că formatele clasice, de tip prelegere, funcționează limitat. Oamenii nu iau decizii financiare raționale, le iau emoțional, sub presiune, cu informații de cele mai multe ori incomplete. De aceea, direcția pe care mergem în perioada următoare este una fundamentată pe economie comportamentală și mă refer aici la un conținut adaptat contextului real de decizie, gamificare, formate scurte și digitale, înțelegerea propriului tipar de comportament și a factorilor care ne influențează deciziile. Dacă ajungem aici, vom putea înțelege utilitatea produselor financiare și le vom cumpăra în mod conștient.

Pe termen mediu, avem trei priorități clare. Prima este integrarea educației financiare în zona digitală și în noile realități de reglementare. Vorbim despre criptoactive, despre riscurile asociate produselor promovate pe rețele sociale, despre deepfake-uri și scheme frauduloase din ce în ce mai sofisticate. A doua vizează pregătirea formatorilor, fie că vorbim de profesori sau profesioniști în piețe, dezvoltând în continuare rețeaua noastră de lectori voluntari. Nu putem ajunge la milioane de oameni direct, dar putem ajunge la cei care ajung la ei. Și a treia este extinderea în mediul corporate și în zona adulților activi, unde deficitul este, paradoxal, la fel de mare ca la copii. De asemenea, ne preocupă foarte mult să ducem mesajele educaționale în mediul rural către comunitățile vulnerabile.

ASF și Comitetul Olimpic și Sportiv Român au semnat un parteneriat strategic pentru educație financiară, performanță și promovarea valorilor olimpice. De ce ați considerat importantă asocierea dintre educația financiară și valorile promovate de mișcarea olimpică?

Gabriel Avrămescu:  Pentru că, în esență, vorbim despre același set de deprinderi, aplicate în domenii diferite. Un sportiv de performanță nu ajunge acolo doar prin talent, ci prin repetiție, prin renunțare la satisfacția imediată, prin capacitatea de a urma un plan pe ani de zile fără garanția rezultatului. Exact aceleași lucruri le cerem cuiva care încearcă să economisească, să investească responsabil sau să își construiască o pensie privată. Amânarea recompensei este, dacă vreți, mecanismul comun al sportului de performanță și al sănătății financiare. Este baza de la care plecăm în ceea ce numim schimbare de comportament.

Mai este ceva. Educația financiară are o problemă serioasă de imagine, fiind percepută ca aridă, uneori prea tehnică, plictisitoare, ceva ce te privește „mai târziu” și, în general, natura umană nu se concentrează foarte mult pe ce urmează, ci mai ales pe prezent. Sportul are exact resursa care poate face diferența. Și amintesc aici de credibilitate emoțională și capacitate de a inspira. Când un mesaj despre disciplină financiară vine de la un sportiv olimpic, nu mai este o lecție, este un mesaj inspirațional, cum spuneam mai devreme. Iar diferența dintre o lecție și o mărturie, în termeni de impact comportamental, este uriașă. Nu în ultimul rând, există și o componentă foarte pragmatică. Cariera sportivă este scurtă și imprevizibilă. Sunt destule exemple, la nivel internațional și nu numai, de sportivi cu performanțe extraordinare care au ajuns în dificultate financiară după retragere, tocmai pentru că nimeni nu i-a pregătit pentru asta. Parteneriatul cu COSR are și această componentă, nu doar sportivii ca mesageri ai educației financiare, ci sportivii ca beneficiari ai ei, deci vorbim de o dublă perspectivă.

Cum vedeți contribuția sportivilor de performanță și a olimpicilor la promovarea educației financiare în rândul tinerilor? Pot deveni aceștia ambasadori ai unei culturi financiare bazate pe disciplină, responsabilitate și planificare pe termen lung?

Gabriel Avrămescu:  Da, sigur că pot, sportivii sunt modele și ambasadori ai unei țări întregi și ne mândrim cu ei și cu performanțele pe care ei le obțin. Un tânăr de 15 ani și poate chiar un adult  nu ascultă un reglementator. Este o realitate și experiența a peste 10 ani în educație financiară ne arată că singuri nu putem. Ascultă însă pe cineva care a câștigat o medalie, un model, o figură cunoscută. Este o realitate pe care putem să o ignorăm sau să o folosim inteligent. Noi am ales a doua variantă. Sportivii TeamRomania au deja atenția publicului tânăr, au notorietate și, mai important, au o poveste autentică despre efort și consecvență. Nu trebuie să îi învățăm să vorbească despre disciplină, ei trăiesc disciplina și și-au construit performanțele prin disciplină.

Ce trebuie făcut este să le oferim substanța, poate chiar contextul. Un ambasador credibil este unul care înțelege ceea ce promovează. De aceea, componenta de formare a sportivilor este pentru mine la fel de importantă ca partea de comunicare publică. Sesiuni despre gestiunea veniturilor, despre planificarea carierei post-sportive, despre riscurile investiționale, despre produsele de asigurare și pensii, despre comportamentul financiar sunt aspecte esențiale. Un sportiv care a trecut prin acest proces vorbește altfel decât unul care citește un mesaj scris de altcineva. Publicul tânăr simte imediat diferența. Bineînțeles că sunt și sportivi care înțeleg foarte bine astfel de aspecte, au chiar o cultură financiară și sunt multe exemple în acest sens. Educația financiară trebuie să fie autentică, inspirațională și nu rigidă, care să aducă oarecum exact ceea ce nu ne dorim, adică să-i îndepărteze pe oameni și mai tare de astfel de lucruri.

Dacă ar fi să transmiteți un mesaj tinerilor care își construiesc astăzi viitorul profesional și financiar, care ar fi cele trei principii esențiale pe care ar trebui să le urmeze înainte de a lua decizii de investiții?

Gabriel Avrămescu:  Le-aș transmite trei principii care pot sta la baza unor decizii financiare sănătoase. Primul: investește numai în ceea ce înțelegi. Înainte de a face o investiție, acordă-ți timpul necesar pentru a înțelege cum funcționează produsul financiar și care sunt sursele potențialului randament. O decizie bine informată este întotdeauna mai valoroasă. Al doilea: ia decizii bazate pe analiză și obiective pe termen lung. Investițiile au cele mai bune șanse de succes atunci când sunt ghidate de o strategie clară, echilibru și disciplină, nu de emoțiile momentului. Și al treilea: investește în tine înainte de toate. Educația, competențele și dezvoltarea personală reprezintă cea mai valoroasă investiție pe care o poți face. Cunoștințele acumulate te vor ajuta să iei decizii financiare mai bune, să gestionezi cu încredere oportunitățile și provocările și să construiești un viitor financiar solid.