Interviu  Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania: Economia României, la următorul test de maturitate

• România are nevoie de mai multe companii care au curajul să crească, să exporte, să inoveze

• Impozitarea crescută a sistemului bancar reduce competitivitatea economiei

• Economia are nevoie de un sector bancar puternic și capabil să finanțeze proiecte mari. Dacă nivelul de taxare reduce semnificativ capacitatea băncilor de a genera capital și de a susține creșterea portofoliilor de credite, efectele se vor vedea în întreaga economie, nu doar în sistemul financiar.

• Băncile sunt unul dintre principalii finanțatori ai economiei, nu doar un contributor la bugetul de stat

* Interviu cu Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania

Cum vedeti evoluția macro-economică a României în acest an, având în vedere războiul din Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, dar și criza politică din România? Cât de vulnerabilă este economia românească la șocuri externe (energie, geopolitică)? Când credeți că va fi anunțată recesiunea în România?

Ömer Tetik: Trecem printr-o perioadă în care economia este influențată de factori externi și interni – războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice, dar și provocările generate de consolidarea fiscală și de stabilitatea politică. Având în vedere contextul, cred că abordarea cea mai potrivită este echilibrul: să recunoaștem riscurile, fără să ignorăm punctele forte ale economiei românești.

România este expusă la șocuri externe, dar cele mai mari provocări vin de pe plan intern. Dacă ne uităm la datoria publică care crește și mai ales la dobânzile pe care noi ca țară le plătim, acolo este palierul pe care trebuie să îl consolidăm. Investitorii și mediul de afaceri au nevoie, înainte de toate, de predictibilitate. În perioade de incertitudine, încrederea devine o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea. Iar noi în acest moment trecem și printr-o criză de încredere și vedem un sentiment conservator al oamenilor și companiilor.

Partea bună este că economia noastră este mai rezilientă și mult mai complexă ca în trecut, România a făcut progrese enorme în ultimii ani, de aceea cred că vulnerabilitatea vine din capacitatea noastră de a răspunde rapid și coerent la aceste provocări.

Referitor la o eventuală recesiune, aș evita să fac predicții. Economia nu poate fi redusă la un sigur trimestru sau la un singur indicator. Pentru țara noastră, prioritatea trebuie să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major – infrastructură, energie, digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. Acestea sunt elementele care fac diferența între o economie care reacționează la crize și una care iese mai puternică din ele. Sper totuși și cred că avem șanse bune să evităm o recesiune severă, care să impacteze semnificativ economia, pe termen lung.

Cum apreciați mixul actual – inflație încă mare, scăderea consumului, recesiune tehnică?  Care ar fi soluțiile pentru ieșirea din această situație dificilă? Există posibilitatea ca România să intre într-o corecție economică mai dură?

Ömer Tetik: E o perioadă complexă pentru economie, în care se suprapun mai multe provocări: inflație, scăderea consumului, presiunile fiscale, incertitudine politică și un context internațional imprevizibil. Este firesc să genereze îngrijorări, însă trebuie să înțelegem că o perioadă de moderare economică după perioade de creștere nu este neapărat un semnal de alarmă. Economiile au nevoie de ajustări pentru a reveni la echilibre. Provocarea este ca aceasta să fie gestionată inteligent, fără a afecta investițiile și încrederea în mediul de business.

Soluția nu se află într-o singură măsură, ci într-o combinație de acțiuni. Avem nevoie de stabilitate, predictibilitate, de accelerarea investițiilor publice și private, de absorbția eficientă a fondurilor europene și, desigur, de susținerea antreprenoriatului.

Referitor la riscul unei corecții economice mai dure, cred că România are azi avantaje pe care nu le avea în alte perioade dificile: o economie mai diversificată, un sector bancar solid, companii mai puternice și acces la resurse pentru investiții. Sigur că nu putem exclude riscurile externe sau efectele unor dezechilibre interne, însă cred că scenariul central este reașezarea unor echilibre.

România încă „recuperează decalajul” față de Vest – în ce ritm realist mai putem face asta? Ce ar trebui făcut pentru a accelera investițiile reale în economie?

Ömer Tetik:  România a recuperat o parte importantă din decalajul față de economiile dezvoltate ale Europei, mai ales în ultimii 10 – 15 ani. Putem vedea acest progres în nivelul de trai, în digitalizare și în dezvoltarea mediului de afaceri. Totuși, convergența economică este un maraton. Dacă reușim să menținem stabilitatea economică și un ritm susținut al investițiilor, putem continua să reducem diferențele față de Vest.

Pentru a accelera, trebuie să mutăm accentul de la consum către investiții și creșterea productivității. Economiile care recuperează cel mai rapid sunt cele care investesc constant în infrastructură, tehnologie, educație și capacitatea companiilor de a se extinde și de a concura pe piețele internaționale. Un rol esențial îl au investițiile private. România are nevoie de mai multe companii care au curajul să crească, să exporte, să inoveze. Este nevoie de acces la finanțare, dar și de predictibilitate legislativă și de un mediu care să recompenseze inițiativa și performanța. De asemenea, trebuie să valorificăm mai bine capitalul local. Economisirea, investițiile și piața de capital pot deveni motoare ale dezvoltării economiei. În ultimii ani am avut progrese majore la toate aceste capitole, iar capitalul și chiar piața de capital s-au dezvoltat puternic și accelerat, inclusiv prin aportul sistemului de pensii private – trebuie să facem tot posibilul ca dezvoltarea pieței de capital să continue.

Diferența dintre o economie care recuperează decalaje și una care creează prosperitate este capacitatea de a acumula capital și de a-l transforma în investiții și inovație.

• Rolul băncilor în crearea valorii economice, în contextul suprataxării

Ați spus că sistemul bancar este deja suprataxat. Unde este „linia roșie” după care creditarea începe să scadă serios?

Ömer Tetik: Nu cred că există o linie roșie exprimată printr-un singur procent sau printr-o singură taxă. Este un principiu economic simplu: cu cât costurile suplimentare impuse sistemului bancar cresc, cu atât scade capacitatea băncilor de a finanța economia în același ritm. Rolul unei bănci, așa cum știm, este să transforme capitalul în credite pentru populație și companii.

Atunci când o parte tot mai mare din resurse este direcționată către taxe și contribuții suplimentare, inevitabil se reduc resursele disponibile pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, pe termen lung, pentru creditare. Ne preocupă atât impactul imediat, cât și predictibilitatea. Economia are nevoie de un sector bancar puternic și capabil să finanțeze proiecte mari. Dacă nivelul de taxare reduce semnificativ capacitatea băncilor de a genera capital și de a susține creșterea portofoliilor de credite, efectele se vor vedea în întreaga economie, nu doar în sistemul financiar.

În același timp, cred că discuția nu ar trebui să fie despre cât poate suporta sectorul bancar, ci despre cum putem crea condițiile pentru o economie care crește. Băncile nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere, dar profiturile ajută decisiv la acumularea capitalului.

România riscă să piardă competitivitate în regiune din cauza taxării băncilor?

Ömer Tetik: Băncile sunt unul dintre principalii finanțatori ai economiei, nu doar un contributor la bugetul de stat. Atunci când comparăm România cu alte țări din regiune, investitorii analizează întregul sistem – stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului, accesul la finanțare. Dacă acestea devin mai puțin atractive decât în alte țări, există riscul ca investițiile să fie direcționate către piețe considerate mai competitive.

Deci, cred că acest lucru deja se întâmplă. Ca să fim competitivi avem nevoie de finanțare și de companii mari, care să fie competitive comparativ cu concurenții din alte țări și de pe alte continente. Ca să avem companii mari, trebuie să avem capacitatea să le finanțăm. Pentru asta avem nevoie de bănci mari. Impozitarea crescută a sistemului bancar deja reduce competitivitatea economiei.