Primul proces privind sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, în septembrie 2022, a început miercuri, 14 octombrie, la Hamburg, în Germania. Un fost ofițer ucrainean, Serghii Kuzniețov, în vârstă de 50 de ani, este acuzat de procurorii germani că ar fi coordonat operațiunea de distrugere a conductelor. Apărarea susține însă că Rusia utiliza gazoductele ca pe o „armă” pentru exercitarea de presiuni economice și politice asupra Europei, contestând astfel caracterizarea infrastructurii drept obiectiv exclusiv civil, potrivit AFP.
Serghii Kuzniețov, fost comandant în armata ucraineană, este prima persoană judecată în Germania în legătură cu exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream, în Marea Baltică, la 26 septembrie 2022.
Potrivit procurorilor germani, fostul militar ar fi elaborat, împreună cu alți militari, „la cererea autorităților ucrainene, un plan în vederea distrugerii gazoductelor”.
„El a comis o crimă de război prin atacarea, cu mijloace militare, a unor infrastructuri civile”, a declarat procurorul Stefan Schmidt, în timpul prezentării actului de acuzare la Tribunalul din Hamburg. Acuzațiile formulate de procurori nu reprezintă însă o constatare definitivă a vinovăției inculpatului.
-
Apărarea: Gazprom și gazoductele Nord Stream au fost folosite ca instrumente ale războiului Rusiei
Avocatul Nicola Canestrini a susținut în fața instanței că gazoductele Nord Stream nu pot fi analizate exclusiv ca infrastructură civilă, deoarece Rusia le utiliza pentru a exercita presiuni asupra statelor europene. Potrivit apărării, infrastructura energetică a fost transformată de Moscova într-un instrument de influență economică și politică. „Rusia comite crime de război în acest război, iar Gazprom și-a luat partea sa”, a declarat avocatul, citat de AFP.
Apărarea a invocat și faptul că fostul ofițer ucrainean este supus unor obligații de confidențialitate militară, care îi limitează posibilitatea de a vorbi despre anumite aspecte ale dosarului. „În calitatea sa de ofițer, el are o datorie de rezervă și de confidențialitate care îl împiedică să se exprime cu privire la anumite aspecte ale dosarului”, a explicat Nicola Canestrini. „El trebuie să se apere cu mâinile legate la spate”, a adăugat avocatul. Apărarea a solicitat respingerea acuzațiilor și încetarea procedurii, contestând inclusiv încadrarea juridică a presupuselor fapte.
-
Cum ar fi fost organizată operațiunea de sabotaj
Potrivit anchetatorilor germani, Serghii Kuzniețov ar fi condus o echipă formată din scafandri profesioniști, un specialist în explozibili și un navigator.
Procurorii susțin că acesta a intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022, folosind un pașaport ucrainean fals, după ce a traversat Polonia. Ulterior, s-ar fi întâlnit cu ceilalți membri ai echipei în portul Rostock, de unde grupul ar fi plecat la bordul unui velier închiriat prin intermediari. Anchetatorii consideră că echipa a transportat explozibili militari în apropierea insulei daneze Bornholm, unde ar fi amplasat încărcături cu temporizator pe conductele submarine. Exploziile produse la 26 septembrie 2022 au avariat trei dintre cele patru conducte ale sistemelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Operațiunea nu a fost revendicată oficial.
Fostul ofițer ucrainean a fost arestat la 21 august 2025, în Italia, unde se afla în vacanță împreună cu familia, și a fost extrădat ulterior în Germania.
* Nord Stream 1 nu mai transporta gaze, iar Nord Stream 2 nu fusese pus în funcțiune
La momentul exploziilor, cele două gazoducte nu transportau gaze naturale. Livrările prin Nord Stream 1 fuseseră deja suspendate de Rusia, pe fondul deteriorării relațiilor cu statele occidentale după invazia Ucrainei. Nord Stream 2, deși finalizat, nu fusese pus niciodată în funcțiune.
Cele două proiecte energetice au reprezentat, timp de mai mulți ani, o componentă importantă a relațiilor economice dintre Germania și Rusia, dar și un subiect de controversă privind dependența energetică europeană de Moscova.
După explozii, au fost vehiculate mai multe ipoteze privind autorii sabotajului, inclusiv posibila implicare a unor state. Ancheta penală germană s-a concentrat ulterior asupra unui grup de suspecți ucraineni, fără ca acest lucru să echivaleze cu o hotărâre judecătorească privind responsabilitatea statului ucrainean.
-
Germania, într-o situație diplomatică delicată. Ucraina neagă implicarea în sabotaj
Procesul are implicații politice importante, în condițiile în care Germania este unul dintre principalii susținători militari și financiari ai Ucrainei. Autoritățile germane insistă asupra independenței justiției și evită comentariile privind fondul dosarului.
La rândul său, Ucraina neagă că ar fi organizat sabotarea gazoductelor. Întrebat de AFP despre procesul de la Hamburg, un înalt oficial ucrainean a declarat că nu are „nicio așteptare specială”.
În fața tribunalului, câteva zeci de manifestanți ostili Moscovei au afișat steaguri europene și pancarte cu mesajul „Rusia este o teroristă”.
Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a declarat că Moscova speră la „o procedură obiectivă și un verdict”.
-
Procesul ar putea continua până în 2027
Tribunalul din Hamburg a programat audieri până în februarie 2027, iar fostul ofițer ucrainean riscă o pedeapsă de mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Una dintre problemele centrale ale procesului va fi stabilirea statutului juridic al gazoductelor Nord Stream și a circumstanțelor în care au fost distruse.
În timp ce procurorii germani susțin că atacul asupra conductelor a constituit o crimă de război împotriva infrastructurii civile, apărarea încearcă să demonstreze că acestea reprezentau un instrument strategic utilizat de Rusia în conflictul cu Ucraina.
Instanța urmează să analizeze probele și argumentele ambelor părți înainte de a se pronunța asupra responsabilității penale a inculpatului.
| Știri BVB