Update articol:
INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE

Adrian Codîrlașu, CFA: Economia românească ar putea intra în recesiune în cazul intrării Germaniei în recesiune

„În cazul unei crize internaționale, România nu este pregătită să contracareze efectele”
 *”Riscul ca anumite țări, în special cele din Uniunea Europeană, să intre în recesiune a crescut”
*”OUG 114/2018 a creat inițial o puternică aversiune la risc ce a condus la deprecierea leului, creșterea costului de finanțare și a ratei inflației”

Economia românească ar putea intra în recesiune în cazul intrării Germaniei în recesiune, potrivit lui Adrian Codîrlașu, CFA, Președinte, CFA Society Romania. De asemenea, acesta apreciază că, în cazul unei crize internaționale (aceasta ar putea fi determinată de escaladarea războiului comercial între Statele Unite si China), România nu este pregătită să contracareze efectele.

“Politica fiscala pro-ciclica, bazata pe cheltuieli sociale (iar nu pe investitii), care nu lasa niciun spatiu fiscal ce poate fi utilizat in cazul unui soc, este o masura care induce risc la nivelul economiei.”, ne-a spus Adrian Codîrlașu, într-un interviu în exclusivitate. De asemenea, OUG 114/2018 a creat inițial o puternică aversiune la risc ce a condus la deprecierea leului, creșterea costului de finanțare și a ratei inflației.

***

Majoritatea analiștilor au redus estimările privind creșterea economică. Este posibilă intrarea în recesiune a economiei românești? În ce condiții?

Adrian Codîrlașu: La nivel global, dar mai ales la nivelul Uniunii Europene, se observa un trend de incetinire a cresterii economice si chiar de scadere a productiei. Ca dovada ultimele masuri luate de Banca Centrala Europeana.

Peste acest trend, se suprapune razboiul comercial intre Statele Unite si China, razboi care are potentialul de a genera o aversiune globala la risc.

Din suprapunerea celor doi factori, riscul ca anumite tari, in special cele din Uniunea Europeana, sa intre in recesiune a crescut.

Cum principalul partener comercial al Romaniei este Uniunea Europeana, orice reducere a activitatii economice in aceasta regiune va avea un impact negativ asupra cresterii economice a Romaniei.

Economia romaneasca ar putea intra in recesiune in cazul intrarii Germaniei in recesiune, intrare in recesiune combinata cu un episod de aversiune globala la risc (cauzata de razboiul comercial), aversiune care sa reduca fluxurile de capital la nivel international (in conditiile in care Romania are nevoie de finantare, inclusiv externa, pentru finantarea deficitelor gemene).

Recent, a avut loc inversarea curbei randamentelor titlurilor SUA, semnal de recesiune. Cat de bine este pregatita economia Romaniei sa faca fata unei crize internationale, comparativ cu 2008?

Adrian Codîrlașu: Inversarea curbei randamentelor este un semnal de recesiune, dar nu este obligatoriu ca ea sa aiba loc.

In cazul unei crize internationale (aceasta ar putea fi determinata de escaladarea razboiului comercial intre Statele Unite si China), Romania nu este pregatita sa contracareze efectele. Romania inregistreaza atat deficit fiscal (cel mai mare din regiune) si deficit de cont curent (in conditiile in care majoritatea tarilor din regiune au excedente). Acestea trebuie finantate, inclusiv extern. Insa o criza stopeaza fluxurile de capital internationale. Mai mult, Romania, datorita politicii fiscale pro-ciclice, nu are niciun spatiul fiscal pentru a creste cheltuielile publice,  chiar  dimpotriva, la fel ca si in 2009, va trebui sa le reduca.

Cum ne afecteaza razboiul comercial China-SUA?

Adrian Codîrlașu: Razboiul comercial intre Statele Unite si China are potentialul de a crea un episod puternic de aversiune la risc la nivel global. In acest caz statele emergente, considerate mai riscante, vor fi afectate negativ (depreciere a monedei locale, cresterea costurilor de finantare).

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociatiei CFA România a scăzut în luna august 2019, faţă de luna anterioară. Care sunt motivele?

Adrian Codîrlașu: Principalul element este inrautatirea mediului extern ca urmare a intensificarii razboiului comercial intre Statele Unite si China precum si decelerarea economica in tarile dezvoltate (in special in Uniunea Europeana).

Cum vedeti executia bugetara pe anul acesta pana acum? La ce trebuie sa fie atenti guvernantii, pentru a se incadra in deficitul de 3% in 2019?

Adrian Codîrlașu: Consider ca riscul de depasire a pragului de 3% a deficitului este foarte ridicat.

Imprumutul recent pe pietele externe, de 3 miliarde de euro, a fost prezentat ca un succes. Care este parerea dumneavoastra? Cum apreciati dobanzile la care se imprumuta statul pe pietele externe?

Adrian Codîrlașu: Romania are deficite gemene de finantat, deficite care plaseaza Romania pe o traiectorie de divergenta fata de tarile din regiune. Astfel, Romania are cel mai mare deficit de cont curent, pe o traiectorie de crestere, in conditiile in care majoritatea tarilor din regiune au excedente, si de asemenea cel mai mare deficit bugetar, si acesta pe un trend de crestere, in conditiile in care alte tari au bugetul echilibrat sau chiar excedent. Acestea trebuie finantate, inclusiv extern. Si cum riscul este mai ridicat (datorita acestor deficite gemene) precum si nevoia de finantare este mai mare, automat costurile de finantare sunt mai mari.   

Care sunt masurile guvernamentale bune/sanatoase pentru economie pe care le-ati vazut, in ultimul an?

Adrian Codîrlașu: Reversarea a multor prevederi ale OUG 114/2018.

Care sunt masurile guvernamentale descurajatoare pentru economie pe care le-ati vazut, in ultimul an?

Adrian Codîrlașu: Politica fiscala pro-ciclica, bazata pe cheltuieli sociale (iar nu pe investitii), care nu lasa niciun spatiu fiscal ce poate fi utilizat in cazul unui soc, este o masura care induce risc la nivelul economiei.

De asemenea, OUG 114/2018 a creat initial o puternica aversiune la risc ce a condus la deprecierea leului, cresterea costului de finantare si a ratei inflatiei.

Ce semnal considerati ca ofera accelerarea depozitelor in euro?

Adrian Codîrlașu: Cautarea de protectie fata de inflatie (care este cea mai ridicata dintre tarile Uniunii Europene) si trendului de usoara depreciere a leului.

Cum vedeți dezvoltarea pieței noastre de capital? In ce conditii ar putea deveni o alternativa viabila de finantare a economiei?

Adrian Codîrlașu: Ar deveni o alternativa de finantare a economiei in conditiile cresterii participantilor pe piata de capital: prin investitii directe in actiuni, sau indirecte prin fonduri mutuale sau pensii private (Pilon II si III). Un impediment major in accesul investitorilor individuali pe aceasta piata il reprezinta educatia financiara redusa. Deci, cu cat educatia financiara va creste, va creste si numarul participantilor pe piata de capital. De aici nevoia de proiecte de educatie financiara la nivelul societatii.