• Păunescu: ”Recomandăm consumatorilor să încerce reechilibrarea contractelor direct cu banca sau prin intermediul CSALB înainte de a apela la procedura de dare în plată”
• Datele statistice existente nu prefigurează o creștere considerabilă a numărului procedurilor efective de dare în plată, față de perioada anterioară (de la apariția legii în anul 2016)
• Păunescu: ”Noi am atras atenția în mai multe rânduri atât consumatorilor că valoarea ratelor va crește după expirarea moratoriilor legale și convenționale”

 Deși relația consumator-bancă se poate consolida printr-un dialog direct, mai deschis, transparent și aplicat cu scopul reechilibrării contractului în derulare, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar vine cu un plus de experiență în această sferă de activitate, anume soluționarea alternativă a diferendelor, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Financial Intelligence.

Acesta a ținut să reamintească părților că procedura concilierii este gratuită pentru consumatori și are o durată de soluționare de cel mult 90 de zile. În plus, rezultatul care se poate obține prin conciliere conduce la o diminuare a efortului de plată pentru întreaga perioadă rămasă din contract. De aceea, recomandă ca darea în plată să fie considerată drept ultima soluție la care consumatorii să apeleze.

Cum va influența decizia Curții Constituționale privind Legea Dării în plată relația CSALB-consumatori?

Alexandru Păunescu: Procedura de dare în plată este una specifică, reglementată prin Legea nr.77/2016 și prevede demersuri pe care consumatorul le face direct, în raport cu banca creditoare. Din perspectiva CSALB, un astfel de demers, care presupune renunțarea consumatorului la imobilul pentru care a plătit rate timp de mai mulți ani și în care, de cele mai multe ori, locuiește împreună cu familia sa, ar trebui să fie ultimul pas pe care persoana respectivă îl face în încercarea de rezolvare a problemelor sale financiare. Recomandăm consumatorilor să încerce reechilibrarea contractelor direct cu banca sau prin intermediul CSALB înainte de a apela la procedura de dare în plată, astfel încât, prin reechilibrarea obligațiilor contractuale (printr-o diminuare a efortului de plată care să fie acceptată de bancă), contractul să se deruleze până la final, iar consumatorul să rămână cu imobilul în patrimoniul său. Asta în condițiile în care, la contractarea împrumutului, intenția ambelor părți a fost chiar aceasta. Consumatorul și-a dorit să cumpere imobilul respectiv cu ajutorul sumei de bani puse la dispoziție de către bancă. Cât despre instituția de credit, aceasta nu și-a dorit nici atunci și, cel mai probabil, nici acum nu-și dorește să intre în posesia imobilului, nefiind agenție imobiliară. Prin urmare, în această situație aparent antagonică există un interes comun, atât al consumatorului, cât și al băncii, să găsească o soluție bazată pe compromisuri reciproce prin care contractul să se deruleze până la capăt, spre beneficiul evident al ambelor părți. Procedura de dare în plată este directă între părți și nu implică intervenția CSALB decât în măsura în care părțile vor să renunțe la acest demers și doresc să se așeze la masa dialogului și a găsirii unei soluții amiabile.

Cum credeți că va fi influențată relația băncilor cu clienții după această decizie?

Alexandru Păunescu: Ținând cont de clarificările termenului de impreviziune acceptate de CCR ca fiind constituționale, considerăm că băncile ar trebui să fie mai deschise față de solicitările de reechilibrare a contractelor formulate de către consumatori, atunci când sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. Iar invitația pe care o adresăm este ca aceste reechilibrări să se facă și în cadrul CSALB, prin negociere și cu implicarea celei de-a treia părți, conciliatorul. Unele bănci fac deja acest lucru, însă mai sunt și instituții bancare sau nebancare care nu au îmbrățișat mecanismul concilierii cu aceeași deschidere. Datele statistice existente nu prefigurează o creștere considerabilă a numărului procedurilor efective de dare în plată, față de perioada anterioară (de la apariția legii în anul 2016). Pe de altă parte, ar putea să crească numărul negocierilor directe dintre consumatori și bănci pe acest subiect al reechilibrării contractelor. În măsura în care băncile și consumatorii nu pot găsi singuri o soluție reciproc avantajoasă, aportul calificat al conciliatorilor CSALB poate fi unul determinant în încercarea părților de a se împăca, de a-și rezolva nemulțumirile.

 Va crește rolul CSALB în relația clienți-bănci?

Alexandru Păunescu: În condițiile celor precizate până acum, rolul CSALB are potențial de creștere în mod evident. Deși relația consumator-bancă se poate consolida printr-un dialog direct, mai deschis, transparent și aplicat cu scopul reechilibrării contractului în derulare, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar vine cu un plus de experiență în această sferă de activitate, anume soluționarea alternativă a diferendelor. CSALB este un teren neutru de rezolvare a conflictului, iar principiul echității, în care primează corectitudinea, aspectele de ordin etic și particularizarea soluțiilor în funcție de detaliile fiecărui caz, se evidențiază ca un real avantaj în comparație cu instanțele de judecată.

În plus, nu întotdeauna intenția reală a consumatorului care apelează la darea în plată este aceea de a renunța efectiv la imobil. Scopul este, în multe cazuri, doar de a beneficia de suspendarea plății ratelor. Reamintim părților că procedura concilierii este gratuită pentru consumatori și are o durată de soluționare de cel mult 90 de zile. În plus, rezultatul care se poate obține prin conciliere conduce la o diminuare a efortului de plată pentru întreaga perioadă rămasă din contract. De aceea, recomandăm ca darea în plată să fie considerată drept ultima soluție la care consumatorii să apeleze.

Credeți că băncile își vor îmbunătăți ofertele după această decizie, pentru reechilibrarea contractelor? Veți recomanda băncilor să își îmbunătățească ofertele pentru consumatori?

Alexandru Păunescu: CSALB a formulat întotdeauna recomandări pentru bănci și pentru consumatori, iar acestea sunt în sensul găsirii unor soluții fie prin negociere directă, fie cu ajutorul unui conciliator. Noi am recomandat băncilor să intre în negociere nu doar înainte de a ajunge diferendul în instanță, ci și atunci când litigiul se află deja în instanță. Acest lucru este posibil, iar în unele cazuri părțile chiar au renunțat la litigiile aflate pe rolul instanțelor, după ce, în timpul proceselor, s-au înțeles amiabil în cadrul CSALB. De exemplu, în cazul unui credit ipotecar pentru care consumatorul a notificat banca pentru darea în plată a imobilului după opt ani de plată a ratelor, instituția de credit i-a propus acestuia rezolvarea diferendului prin intermediul CSALB. În cadrul negocierilor, beneficiile rezultate au fost de peste 7.000 de euro și i-au permis consumatorului să-și continue contractul de credit, cu rate diminuate. Cu atât mai mult cu cât soluțiile date de conciliatorii CSALB au puterea unei hotărâri judecătorești. În concluzie, recomandăm băncilor să fie deschise și să manifeste disponibilitate suplimentară de negociere în raport cu consumatorii, în cadrul dosarelor soluționate la nivelul CSALB, ceea ce necesită implicit o îmbunătățire a ofertei comerciale pe care o bancă o face direct, în raport cu clienții săi persoane fizice.

Având în vedere preconizata creștere de dobândă, ce va face CSALB și ce ar trebui să facă băncile pentru a preveni evenimente de genul creșterii ratelor aferente creditelor acordate în franci elvețieni?

Alexandru Păunescu: O creștere a dobânzilor va avea consecințe nu doar asupra creditelor în CHF, ci și a creditelor denominate în alte valute, inclusiv a celor denominate în lei. Dacă ar urma o creștere a dobânzilor în perioada următoare, aceasta reprezintă un factor pe care băncile cu siguranță îl au în vedere, cu atât mai mult cu cât va veni după expirarea perioadelor de suspendare a plății ratelor. Noi am atras atenția în mai multe rânduri atât consumatorilor că valoarea ratelor va crește după expirarea moratoriilor legale și convenționale, cât și băncilor că aceste măsuri de sprijin ar putea să nu fie suficiente în unele cazuri pentru rezolvarea problemelor financiare ale consumatorilor. Altfel spus, este posibil ca în unele cazuri să fie necesare negocieri suplimentare cu consumatorii care nu vor avea posibilitatea plății ratelor de credit, negocieri care pot avea loc inclusiv prin intermediul CSALB.

PROIECT EDITORIAL SUSȚINUT DE CSALB