Pandemia COVID-19 a generat perturbări semnificative ale activității economice pe glob, în mai toate sectoarele de activitate, ceea ce a determinat o depreciere în lanț. Piețele financiare, în special, au înregistrat creșteri puternice ale volatilității, fapt ce a condus la un sentiment puternic de incertitudine în rândul investitorilor. Dominați de emoții negative, nepregătiți  – ca noi toți de altfel – pentru schimbări atât de profunde, ale căror efect pe termen scurt, mediu sau lung nu poate fi apreciat sau prezis de către niciun analist financiar, de multe ori investitorii renunță la strategia investițională stabilită la început și se retrag de pe piețele de capital.

Criză înseamnă oportunități investiționale. Mai sunt obligațiunile „vedetele” anului 2020?

În ultimul an, piața obligațiunilor Bursei de Valori București a cunoscut o evoluție pozitivă în ceea ce privește valoarea și numărul de noi emisiuni. Astfel, în cadrul obligațiunilor listate la Bursa de Valori București și-au făcut debutul în cursul anului 2019 nu mai puțin de 17 emisiuni de obligațiuni, denominate în Lei și în Euro, cu o valoare totala de peste 4 mld. Lei.

Și în prima parte a acestui an, companiile au fost interesate de finanțări prin intermediul pieței de capital, prima companie listată fiind Vivre Deco S.A. (simbol VIV25E), cu o valoare de emisiune de 3.5 mil. Euro, urmată de OMRO IFN S.A. (simbol OMRO25E), cu o valoare de emisiune de 2 mil. Euro.

Pe lista BVB, în proces de admitere la tranzacționare  se află încă  5 emisiuni de obligațiuni cu o valoare totală de circa 500 mil. Lei.

În condiții normale de piață, din dorința diversificării portofoliilor și diminuării riscului, investitorii și-au manifestat interesul privind aceste instrumente financiare, cererea fiind în cele mai multe cazuri, mai mare decât oferta.

Cum funcționează aceste instrumente atunci când se modifică prețul obligațiunilor?

De obicei, atunci când băncile centrale modifică ratele de dobândă, impactul acestor decizii se regăsește în prețul obligațiunilor care urcă sau scade sub valoarea nominală.

Randamentul unei obligațiuni este invers proporțional cu prețul acesteia:  atunci când dobânzile în piață scad, obligațiunile devin atractive, ceea ce va duce la creșterea prețului și invers, atunci când dobânzile cresc, obligațiunile sunt mai puțin atractive, iar prețul acestora scade.

Atunci când avem de-a face cu șocuri economice, obligațiunile, ca și acțiunile, suferă deprecieri față de valoarea nominală (reziduală), fapt confirmat în ultima perioadă și de piața autohtonă,  fiind o adevărată surpriză pentru o parte dintre investitorii de retail. În contextul extinderii pandemiei de coronavirus, obligațiunile corporative au trecut într-un teritoriu nou, fiind tranzacționate la discount față de valoarea nominală (prețul de tranzacționare mai mic față de valoarea nominală).

Pentru cumpărător, acest lucru reprezintă un avantaj, randamentul până la maturitate (yield to maturity) al investiției fiind mai mare, prin adăugarea discount-ului.

Ce riscuri prezintă obligațiunile?

Așa cum deseori se spune, nu există investiție cu grad de risc zero.

Investițiile în aceste clase de active prezintă așadar și riscuri, și conform teoriilor economice  – riscul și mărimea randamentului sunt direct proporționale.

Riscurile asociate acestei categorii de active sunt următoarele:

• riscul de dobândă (pentru obligațiunile cu dobândă fixă) – atunci când ratele de dobândă pe piața monetară cresc, valoarea obligațiunii scade;
• riscul de credit – reprezintă imposibilitatea totală sau parțială ca emitentul să returneze la scadență/ maturitate cuponul și valoarea principalului;
• riscul obligațiunilor cu opțiune call – oferă emitentului posibilitatea răscumpărării înainte de scadență, fapt ce poate reprezenta un „reinvestment risk” pentru deținătorii de obligațiuni, care trebuie să caute soluții investiționale pentru suma încasată într-un moment în care ratele de dobândă pot fi scăzute;

Ce drepturi au investitorii?

În cazul în care emitentul intră în insolvență/ faliment , deținătorii de obligațiuni (considerați creditori obligatari) se pot înscrie la masa credală pentru recuperea banilor investiți, cu prioritate în fața acționarilor.

Ce strategie investițională adoptăm?

Conform teoriei moderne a portofoliilor, investitorii ar trebui să analizeze coeficientul de corelație al portofoliului, pentru a stabili în ce măsură activele selectate tind să se deplaseze în aceeași direcție, ca răspuns la condițiile macroeconomice.

Alocarea strategică a portofoliului în mai multe clase de active, valute, sectoare, zone geografice a arătat că pe termen lung investițiile în active necorelate obțin cel mai bun rezultat “risk-return”.

Așadar, în momentele de creștere economică, diversificarea s-a dovedit eficientă.

Dar ce se întâmplă atunci când ne aflăm în cadrul unor turbulențe?

Experiențele altor crize (criză financiară din 2007-2008), cât și cea de acum, ne-au arătat că evoluțiile se schimbă și se pot înregistra situații greu de gestionat pentru investitorii mai puțin avizați. Astfel, clasele de active care în trecut erau invers corelate (de ex.: acțiunile și obligațiunile) au început să înregistreze evoluții similare în perioade de volatilitate accentuată a piețelor financiare. În aceste condiții, avantajul diversificării, susținut de teoria financiară, se poate dovedi a fi mult mai puțin  consistent decât și-ar dori investitorii.

Recomandarea noastră presupune identificarea unor clase de active cu perspective bune pe termen mediu și lung și construirea unui portofoliu prin investirea unor sume constante (menținerea disciplinei financiare), la intervale de timp regulate.

Alina Huidumac-Petrescu, Director portofolii, Certinvest