Update articol:

Vlad-Mircea Ionescu, Certinvest: Bilanțul unui deceniu investițional pe bursa locală

Vlad Mircea Ionescu, Certinvest, bilant bursa locala Vlad Mircea Ionescu, Certinvest

Autor:Vlad-Mircea Ionescu, Administrator de Risc, Certinvest

Anul 2020 se apropie de final si este caracterizat de același nivel ridicat de incertitudine cu care ne-a obișnuit. Piețele financiare din întreaga lume, iar cea din România nu face excepție, au fost un veritabil “rollercoaster”, cu volatilități și schimbări de trend de o magnitudine rar întâlnite.

Cum ar trebui abordate astfel de curse amețitoare de către investitorul de retail pe piața de capital?

Cel mai important, cu calm și rațiune, prin urmarea unui plan bine prestabilit. În absența unui astfel de plan, riscul deciziilor emoționale pripite, luate în baza știrilor curente, sentimentelor de moment sau părerilor  unor comentatori mai mult sau mai puțin avizați crește în mod dramatic pentru rezultatele portofoliului investitorului. Iar acest plan prestabilit ar trebui construit pe baza faptului că atunci când orizontul investițional este îndelungat, efectul unor scăderi abrupte, precum cele care au fost experimentate anul acesta, va fi atenuat de viitoarele creșteri, astfel încât impactul asupra randamentelor medii anuale este diminuat și, în timp, acestea pot fi foarte satisfăcătoare.

Să luăm ca exemplu piața locală de acțiuni în ultimul deceniu. Din noiembrie 2010 până în prezent, indicele bursier cel mai reprezentativ al acesteia, BET Index, a crescut cu aproximativ 70%, ceea ce înseamnă un randament mediu anualizat de aproximativ 5,5% pe an. Dacă investitorul opta pentru investirea printr-un fond de indice bursier ce replică BET Index în aceeași perioadă de timp, acesta ar fi obținut o creștere chiar ceva mai mare, de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă un randament mediu anualizat de aproximativ 7% pe an. Astfel, un investitor pasiv și-ar fi putut practic dubla capitalul inițial fără prea mult efort. Și acest lucru s-ar fi întâmplat într-o perioadă în care depozitele bancare, instrumentul de economisire preferat al românilor, nu au oferit dobânzi anuale mai mari de 2-3% pe an, ceea ce s-ar fi tradus printr-un avans al capitalului inițial nu mai mare de 30% în toată această perioadă.

Așa se prezintă acest bilanț al celui din urmă deceniu pentru cei ce au avut un anumit capital disponibil la începutul lui.

Ce alternativă au însă cei care nu dispun de un capital de start pentru investiții?

Există o mentalitate conform căreia bursa este pentru cei “bogați” sau pentru cei “privilegiați”. Nimic mai fals! În realitate, investițiile bursiere sunt printre cele mai accesibile forme de investiții pentru publicul larg. Investiții cumulative și recurente se pot face la aproape orice frecvență și cu aproape orice sumă dorește investitorul, conform planului pe care și-l face. Cel mai la îndemână probabil că ar fi ca investițiile să fie făcute cu o frecvență lunară, iar o sumă mai mult decât rezonabilă ar fi, să spunem, 300 lei, reprezentând sub 10% din salariul mediu național în prezent.

Astfel, un investitor care ar acționa conform acestui plan pe parcursul celor 10 ani, ar strânge un capital de aproximativ 53.000 lei. Poate că nu este spectaculos, dar cu siguranță nu este un rezultat rău. Cu cât prelungim însă orizontul de timp, rezultatele devin exponențial mai bune, în condițiille menținerii aceluiași randament anual. Astfel, extrapolând rezultatele primului deceniu, cu aceeași sumă investită lunar, investitorul ar putea ajunge la un capital de aproximativ 160.000 lei în al doilea deceniu și la 380.000 lei în al treilea.

Mai mult decât atât, și probabil mai important, este faptul că acest rezultat este obținut cu un risc redus, ca urmare a diversificării și siguranței oferite de un astfel de vehicul investițional.

Indicele bursier, pe care un fond de indice îl replică, reprezintă un coș diversificat de acțiuni ale companiilor active și listate ce indeplinesc anumite condiții economice si de tranzacționare pe piață, stabilite în mod cuantificabil, transparent și public de către Bursă. În cazul in care vreuna dintre companii nu ar mai îndeplini aceste criterii de eligibilitate pentru apartenenta la indice, ea este înlocuită în indice de către o altă companie, care le îndeplinește, iar fondul de investiții își adaptează imediat deținerile la noua structură a indicelui, vânzând acțiunile companiei care iese din componența indicelui și cumpărând acțiunile companiei care intră in componența acestuia.

În plus, de regulă, un fond de indice  nu utilizează efect de levier în portofoliul administrat, cu alte cuvinte, nu folosește capitaluri împrumutate pentru a finanța achizitiile din portofoliu, aceastea fiind făcute doar în baza capitalurilor proprii ale   activului fondului, motiv pentru care nu poate exista posibilitatea de vânzare forțată, independentă de intenția administratorului fondului a unor dețineri (eveniment cunoscut sub denumirea de “margin call”).

Prin această strategie investițională simplă și eficientă, orice investitor poate beneficia de selecția pe care Bursa o face printre acțiuni, pentru intrarea în componența indicelui, și de implementarea pe care un administrator de fonduri o execută profesionist și eficient. A delega Bursei și administratorului responsabilitatea înmulțirii banilor poate fi una dintre cele mai potrivite decizii pentru majoritatea oamenilor, care nu au ca principală ocupație administrarea investițiilor.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL