Update articol:

Anghel (ANPC), interviu pentru Agerpres: Litoralul românesc – aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat

Directorul general al ANPC, Paul Anghel. Directorul general al ANPC, Paul Anghel.

“Ai aşteptarea ca atunci când te duci într-un club de fiţe şi plăteşti sume importante de bani să găseşti cel puţin o mâncare proaspătă şi că nu te păcăleşte nimeni.Poate eu nu vreau să-i dau copilului meu mâncare congelată din 2017”.

 

Litoralul românesc a fost şi în acest an pentru unii operatori economici o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe, dar o binecuvântare pentru a mări preţurile, a declarat directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a spus: “Practic, sunt aceleaşi servicii care lasă de dorit, în unele cazuri, deşi am avut tendinţa să cred că, după 10 ani în care românii au văzut aproape tot globul, vor fi mult mai exigenţi cu ce li se oferă, masa critică nu pare a fi atinsă. Din păcate, aş mai sintetiza: aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat, plastic peste tot. Nu suntem încă suficient de educaţi, din păcate, să nu stingem ţigara în nisip, îngropând-o ulterior discret rămânând “micul nostru secret”. Capacul berii îl descoperim printre scoici, în nisip, cu orice alt rest/gunoi întregeşte tabloul de pe plajă.

Ce să vă spun despre atmosferă? Circ, bâlci, muzică de proastă calitate, ţipete, hăhăială, trotuare neterminate, străzi găurite, capace de canal pe post de jaloane, fructe expirate la preţ de trufandale, 80% din personal nu respectă nimic din ce ar trebui să reprezinte “bariera” anti-Covid. Ce să vă spun despre meniul general? Multă shaorma, bere la pet combinată cu porumb fiert şi hamsii expirate, meniu de la supermarket pe post de masă în oraş. Dacă vorbim de cum arată plajele, toate sunt pline de cioburi, capace de sticlă sau multe scoici. Dacă intri în mare, până la genunchi sunt alge. Poţi să îţi pierzi foarte uşor copilul în alge, mai ales dacă e copil mic. Nicăieri în lume nu am văzut atâtea alge ca la noi. Oare chiar nu pot fi strânse de pe plaje şi din apă aceste alge?

Evident, nu vreau să generalizez. Există şi excepţii. Îmi pare rău pentru cei care înţeleg ce înseamnă turismul, pentru cei care au muncit 30 de ani să dezvolte acest segment, pentru cei care au investit şi au depus eforturi enorme. Se pare că aceştia au rămas şi ei tot excepţii. Aş concluziona spunând că Litoralul 2020 în România, în vremea pandemiei, este o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe şi o binecuvântare pentru a mări preţurile. Mi-a spus cineva că educaţia ratată, pierdută, a unui popor în atâţia ani nu se poate schimba decât în timp, iar noi nici nu am început schimbarea. (…) Cluburile deschid pentru o lună sau maximum două luni pe litoral, dar vor să facă un profit maxim şi să nu investească nimic în infrastructură. De exemplu, am găsit într-un club de fiţe ventilatoare care treceau prin nişte panouri sandwich care conţineau vată de sticlă, iar aerul era recirculat prin acea vată de sticlă. Nu mai spun că nu erau site la geamuri, intrau muşte, praf, nisip pe mâncare. Gheaţa era în nişte frigidere total insalubre. Nu mai zic de mese că nu se respecta distanţa fizică, practic de toate lucrurile legate de Covid, care erau de fapt cele mai importante.

Ai aşteptarea ca atunci când te duci într-un club de fiţe şi plăteşti sume importante de bani să găseşti cel puţin o mâncare proaspătă şi că nu te păcăleşte nimeni. Ei bine, toată mâncarea era congelată şi salata de vinete preparată era congelată şi sosul de roşii, fără să informeze consumatorii că se servesc produse congelate. Poate eu nu vreau să-i dau copilului meu mâncare congelată din 2017. Repet, am aşteptarea, în calitate de consumator, să găsesc produse proaspete, să nu fiu păcălit la gramaje la băuturi sau la mâncare. Pe aceste zone, noi am controlat tot nordul staţiunii Mamaia, dar şi zonele din sud ale litoralului, Vama Veche, Costineşti. Am dat peste 30 de sancţiuni cu oprire temporară a activităţii pe zona cluburilor şi beach-baruri de pe litoral după aceste controale”.

Acesta susţine că de ani de zile comisarii ANPC amendează comercianţii care vând aceleaşi “porcării” în staţiunile de la Marea Neagră, multe dintre ele fiind produse alertate de state membre prin sistemul rapid de alertă – RAPEX, însă tot de ani de zile apar alţi comercianţi cu aceleaşi produse. În opinia sa, “răul trebuie oprit de la rădăcină”, ceea ce înseamnă ca toate containerele care vin din import cu astfel de produse să nu mai fie lăsate să intre în România.

Directorul general al ANPC a precizat că în acest an au fost primite de la consumatorii români aproape 48.000 de reclamaţii, mai mult de jumătate fiind întemeiate, dar au existat şi 1.371 de alerte de produse periculoase pe RAPEX.

Nu în ultimul rând, Anghel a subliniat că şi-ar dori să există echitate în familia instituţiilor de control din România, în condiţiile în care ANPC este la ora actuală “Cenuşăreasa” instituţiilor de control la nivel de salarizare, menţionând totodată şi deficitul masiv de personal pe partea de control.

Domnia sa a spus: “Avem deficit de personal în multe judeţe, dar din păcate în perioada de stării de urgenţă şi a stării de alertă nu ai voie să angajezi personal. Avem judeţe cu foarte puţini comisari, dar cel mai mare deficit este la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Municipiului Bucureşti şi în Ilfov. Din păcate avem şi foarte multe posturi vacante care nu pot fi ocupate. La Bucureşti, avem un deficit de peste 50%, iar ca să acoperim necesarul de control ne-ar mai trebui încă cel puţin 100%. În jur de 350 de comisari cu atribuţii de control avem la nivel naţional şi am mai avea nevoie de încă pe atât. Practic, avem în medie aproximativ 8,33 comisari pe un judeţ. Sunt foarte puţini, adică patru echipe pe judeţ, pentru că trebuie să fie câte doi într-o echipă. E nimic. Pe Bucureşti-Ilfov sunt în jur de 40 şi ceva de comisari şi activi sunt doar 20. Cred că încă 100 ar fi suficienţi. Gândiţi-vă că, la Bucureşti, unui comisar i se repartizează peste 200 de reclamaţii pe lună. Nici nu mai poate să respire. (…) Ne-ar interesa să existe un echilibru şi o echitate în familia instituţiilor de control. Vrem o uniformizare în acest sector, pentru că în momentul acesta suntem Cenuşăreasa instituţiilor de control la nivel de salarizare. Vreau să menţionez că, în conformitate cu ordonanţele militare, noi am avut atribuţii, am fost în prima linie, ne-am expus nu numai noi, ci şi familiile noastre, sunt comisari care s-au îmbolnăvit de Covid în timpul derulării activităţii de serviciu. Ne aşteptăm ca după această perioadă să ni se recunoască eforturile şi din punct de vedere salarial, la adevărata lor dimensiune. De exemplu, sunt instituţii de control în România în care angajaţii sunt remuneraţi mai mult decât dublu faţă de noi şi de aceea mulţi comisari de la noi vor să se transfere. Cum pot fi ţinuţi în aceste condiţii? Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului este o instituţie fundamentală pentru siguranţa naţională, pentru sănătatea şi viaţa consumatorului român”. 

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (27/10/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (27/10/2020)

Tranzactie cu parti afiliate

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/10/2020)

Comunicat informare investitori - versiunea in limba engleza