Update articol:

Asociația Energia Inteligentă: Lipsa de informare și modul de întocmire a ofertelor îi determină pe consumatori să aleaga necorespunzator furnizorul de energie; Consumatorii trebuie să compare prețurile finale, nu doar prețurile energiei active din oferte

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că lipsa de informare și modul de intocmire a ofertelor îi determină pe consumatori să aleaga necorespunzator furnizorul de energie, în contextul liberalizării pieței de la 1 ianuarie.

Am primit zeci de mesaje de la consumatori de energie electrica din zona Bucuresti in care se arata ca oferta furnizorului actual “este cea mai buna de pe piata”, conform comparatorului de pret ANRE. Daca comparam strict pretul energiei active, afirmatia este corecta. Daca facem un calcul al pretului final (calcul pe care comparatorul ANRE nu il face) vom observa ca exista alte 5 companii cu preturi mai mici fata de oferta furnizorului actual. Din pacate lipsa de informare a consumatorilor de energie si modul de formulare a ofertelor de catre furnizori vor prinde multi din romani in plasa lor”, a transmis Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Asociația a elaborat un ghid care învață consumatorii să-și citească factura corect.

Cum aflăm cât curent am consumat

Consumul nostru de curent este măsurat cu un contor pe care ni-l montează la intrarea în locuință distribuitorul de energie electrică.

Există mai multe tipuri de contoare. Iar unele dintre ele sunt complexe și au funcții diverse.

Dar dintre toate, însă, pe noi, consumatorii casnici, cel mai mult ne interesează măsurarea cantității de curent, numită de specialiști ”energie electrică activă”.

De regulă, de citirea contorului se ocupă distribuitorul. Dar putem și noi să citim contorul, ca să verificăm dacă e corect consumul pe care acesta ni-l măsoară.

Iată de unde să începem:

  • contoarele vechi, electro-mecanice, au un afișaj care amintește puțin de al unui apometru. Consumul nostru, măsurat în kWh, e indicat de un număr cu mai multe cifre încadrat într-un chenar. Pe măsură ce consumă curent, acel numărul de kWh crește. Așa că dacă citim contorul regulat – să spunem la aceeași dată din luni succesive – aflăm câți kWh am consumat. De regulă, nu se ține cont de cifra încadrată în roșu, în chenar.
  • contoarele electronice (la acest moment, cele mai răspândite în casele noastre) afișează mai multe tipuri de informații. Aceste informații pot fi diferențiate între ele pentru că apar însoțite de un cod.
  • La fel se întâmplă și la contoarele smart, care comunică în permanență cu dispeceratul distribuitorului de energie electrică și cu ajutorul căruia putem afla în timp real cât consum.

E – Distribuție Muntenia (distribuitorul care deservește și Bucureștiul) spre exemplu, a publicat și un scurt ghid video prin care îi învață pe consumatori să citească aceste contoare.

În concluzie, cu un minim de informații și instruire, putem afla de la contor câtă energie activă am consumat.

Dar ca să fim siguri că nu greșim, cel mai bine ar fi să-l întrebăm mai întâi pe distribuitorul din zona noastră – telefonic sau via email – cum se citește contorul pe care ni l-a instalat.

E dreptul nostru să facem citiri de verificare, așa că distribuitorul n-ar avea niciun motiv să nu ne ajute să înțelegem cum să procedăm.

Ce plătim, de fapt, atunci când ne achităm factura la curent

Președintele Asociaței Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță a explicat că în factură regăsim următoarele componente:

  • energia electrică activă (reprezintă între 48% și 52% din valoarea facturii)
Foto: Pixabay.com
  • tariful de transport (circa 3% din valoarea facturii). Îl plătim către furnizor, dar banii ajung la Transelectrica SA, care asigură transportul energiei de la producător către distribuitor)
Foto: Pixabay
  • tariful de distribuție (circa 28% din valoarea facturii). Noi i-l achităm tot furnizorului, dar banii ajung la unul dintre cei 8 distribuitori din România, care aduc energia electrică de la transportator până la locuința consumatorului casnic
Foto: Pixabay
  • tariful de serviciu de sistem (circa 2% din valoarea facturii) se plătește pentru operațiuni de echilibrare necesare pe piața energiei electrice
  • taxa de cogenerare (circa 3% din valoarea facturii). O plătim toți, de ani buni, pentru a susține construcția de centrale electrice de termoficare de înaltă performanță. Centralele nu s-au construit și momentan nici perspective certe nu există că se vor face. ANRE a majorat taxa cu 40% și ulterior a diminuat-o. Dar vom continua să o achităm, fie că vrem, fie că nu.
Foto: Pixabay
  • certificatele verzi (circa 10% din factură). Sunt bani prin care încurajăm producția de energie verde. Interesant este că, de-a lungul anilor, zeci de mari fabrici și combinate au fost scutite de plata certificatelor verzi. Dar nu și consumatorii casnici.
Foto: Pixabay
  • În plus, unii dintre furnizori au început să le perceapă consumatorilor casnici un tarif numit ”abonament zilnic” și care poate crește valoarea facturii cu pana la 10%. Acești bani nu sunt – din punct de vedere al legii – nici taxă, nici asigurare. Sunt doar bani pe care furnizorul îi percepe pe o piata libera
  • Accize (1% din valoarea facturii ) Accizele sunt impozite care se percep, în general, pentru produse și servicii de lux sau pentru produse asociate cu viciul (alcool și tutun – n.red.). Deși energia electrică nu ține nici de lux, nici de viciu, cu toate astea ea este accizată (la fel și benzina, care de asemenea e un bun necesar).
Foto: Pixabay.com
  • Taxa pe valoare adăugată (TVA) are scopul de a aduce bani la buget. În România, cuantumul TVA variază în funcție de produsul sau serviciul impozitat. Pentru energie, TVA are valoarea de 19%. Asta înseamnă că la valoarea facturii (formată din energie activă, tarife de transport, distribuție și servicii de sistem, taxă de cogenerare, certificate verzi și acciză) se mai aplică o majorare de 19%.
Foto: Pixabay
  • E o gândire greșită, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță. Motivul: acciza e tot o formă de taxare, așa că ei n-ar trebui să i se mai aplice nicio taxă. Nici măcar TVA. Dar, mai spune expertul consultat de SpotMedia.ro – în ciuda numeroaselor sesizări din ultimii ani, nimeni n-a modificat sistemul de aplicare a unei ”taxe pe o altă taxă”. Așa că momentan – deși înțelegem că e greșit – nu avem altă soluție decât să achităm aceste biruri.

BVBStiri BVB

ROMCARBON SA (ROCE) (25/01/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

COMPA S. A. (CMP) (25/01/2021)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 18-22.01.2021

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (22/01/2021)

Notificare prag detineri/vot >5%