Update articol:

Autorităţile propun o supra-alocare pe PNRR de 135%: În negocierile formale vom reveni la plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României (vezi scurtă prezentare a pilonilor PNRR)

guvern Sursa foto: facebook.com

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului. Va include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

Autorităţile spun că va demara un proces major de digitalizare a statului care va schimba total modul de interacțiune cu cetățeanul și va crea o cetățenie digitală. De asemenea, PNRR va include un program național de reducere a abandonului școlar.

PNRR va propune o alocare semnificativă pentru instrumente financiare pentru mediul de afaceri aplicate direct prin băncile din România. Ne așteptăm ca aceste fonduri să aibă un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală, potrivit autorităţilor.

Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE.

Autorităţile susţin: “Fiecare domeniu de intervenție va conține atât reforme cât și investițiile propuse, precum și jaloanele și țintele pe care ne angajăm să le realizăm în fiecare an.

În această etapă am decis să elaborăm prima variantă a PNRR pe care să o discutăm
cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială (estimăm un total de 135% din alocare). Este o decizie luată și de alte țări care au trimis într-o primă variantă propuneri care depășesc alocarea maximă. De exemplu, Croația a propus o supra-alocare de 240%, Grecia 141%, Cehia 125%, Germania 124%, Ungaria 108% iar Italia 107%. Prin urmare, nu e o decizie luată doar de guvernul României. Toate aceste decizii sunt asumate de guvernele respective, ținând cont de faptul că anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană. Am luat această decizie de supra-alocare pentru că urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă din cele 33 cu investițiile și reformele aferente. Acest proces va duce la scăderi sau creșteri de alocări și trebuie să avem o marjă de negociere. Procesul de costing va fi unul complicat și va aduce un duș rece la trecerea de la aspirații la explicarea investițiilor, analiza maturității proiectelor și a capacității de implementare. De aceea, o alocare prezumtivă de 40 de miliarde ne va permite ca în negocierile formale cu Comisia Europeană să selectăm ideile realiste și viabile. Conform Regulamentului UE, planurile de redresare și reziliență vor fi aprobate conform alocărilor maxime aferente fiecărui stat, neexistând conceptul de supracontractare așa cum îl cunoaștem în cadrul programelor operaționale din Politica de Coeziune. Prin urmare, în negocierile formale vom reveni la plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României.

Scurtă prezentare a pilonilor PNRR

Pilonul I. Tranziție verde

I.1. Sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștiniri și antigrindină

I.2. Păduri, perdele forestiere și biodiversitate

I.3. Managementul deșeurilor, colectare selective și economie circular

I.4. Transport feroviar și metrou

I.5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitare energetică și seismică

I.6. Energii regenerabile și eficiență energetică

Se urmărește o alocare semnificativă pe zona de mediu înconjurător – respectiv apă, păduri și deșeuri – logica de intervenție fiind finanțarea domeniilor neacoperite de fondurile structurale sau completarea investițiilor deja făcute dar care nu-și ating parametrii de acces (creșterea accesului populației la apa curentă și canalizare construite din fonduri structurale). O componentă distinctă este Fondul pentru Valul Renovării, abordare conformă cu strategia UE și recomandat în Regulament ca domeniu de intervenție predilect. Dat fiind specificul seismic al României, propunem crearea unui pachet integrat de renovare a clădirilor vechi atât prin reabilitarea seismică cât și cea energetică.

Pilonul II. Transformare digital

II.1. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică și cetățenie digital

II.2. România Educată – Digitalizarea educației

II.3. Broadband și 5G

În acest pilon sunt avute în vedere:

  1. creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor guvernamentale în beneficiul cetățenilor – vom urmări implementarea principiului că cetățenii nu mai trebuie să care hârtii cu informații de la o instituție la alta. Fondurile vor fi condiționate de interconectarea bazelor de date și sistemelor informatice
  2. ii) susținerea reformei fiscale prin digitalizarea ANAF care să contribuie la creșterea conformării fiscale voluntare, și reducerii poverii administrative
  • iii) digitalizarea în domenii sectoriale importante precum educația, sănătatea, justiția sau munca iv) intervenții vizând extinderea rețelelor de bandă largă, broadband și 5G sunt de asemenea incluse în acest pilon.

Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusive

III.1. Reforma pensiilor

III.2. Reforma companiilor de stat

III.3. Sprijin pentru mediul de afaceri

III.4. România Educată – Învățământ dual

III.5. Cercetare, Dezvoltare, Inovare

III.6. Cercetare-dezvoltare infrastructură de gaz în amestec cu hydrogen

III.7. România Creativă

III.8. Transport rutier și autostrăzi

Vom avea o abordare nouă și inovativă, utilizând o serie de instrumente financiare cu implicarea instituțiilor financiare internaționale. Obiectivul urmărit este stimularea mediului de afaceri românesc și asigurarea accesului la finanțare rapid și ieftin pentru companiile private, generând un efect de multiplicare cu impact puternic pozitiv asupra economiei. Am început deja negocierile cu grupul Băncii Europene de Investiții pentru operaționalizarea acestor instrumente și sperăm să avem o propunere matură în timp util. Avantajul acestei abordări: antreprenorii vor interacționa cu bănci private, care vor primi garanții de portofoliu din partea statului.

De asemenea, ne asumăm o serie de reforme importante pentru debirocratizarea administrației care să vină în ajutorul mediului de afaceri și o reformă a companiilor de stat. Alte componente importante se referă la promovarea învățământului dual,cercetare, dezvoltare și inovare, infrastructură de distribuție a gazului natural în combinație cu hidrogenul și suport pentru industriile creative. Nu în ultimul rând, acest pilon include și investițiile în transportul rutier, inclusiv diverse sectoare de autostrăzi cu o alocare foarte consistentă. România propune de departe cea mai mare alocare financiară pentru sectorul de transport rutier dintre toate statele membre.

Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

IV.1. Fondul de reziliență pentru localități

IV.2. Fondul pentru comunități sărace și rurale

IV.3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni

IV.4. România Velo

IV.5. România Atractivă (turism de destinație)

Ca să facem predictibil efortul autoritățile locale în cadrul PNRR, am propus un fond de reziliență pentru UAT-uri pe care îl vom administra împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În cadrul acestui fond, vom propune o alocare standardizată pentru fiecare tip de UAT, inclusiv comune, orașe (mici și mari, separat) și municipii. UAT-urile vor putea apoi să aleagă dintr-o categorie de investiții creată în baza priorităților PNRR, în special tranziția verde și digitală. Tot aici vom propune investiții pentru domeniul turistic mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

Pilonul V. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

V.1. Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească)

V.2. Reziliență în situații de criză + vaccinare

V.3. Garanția pentru comunitate

V.4. România Educată – Infrastructură școlară și universitară

V.5. Venitul minim de incluziune

V.6. Încurajarea formalizării muncii

V.7. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției

V.8. Fondul de reziliență a societății civile

În domeniul sănătății vom include accesul la servicii de sănătate, o cerință recurentă în rapoartele Comisiei. Vom crea o linie de finanțare pentru infrastructură spitalicească, cu alocare semnificativă. Aspectele orizontale vizând modernizarea administrației publice și întărirea capacității instituționale completează intervențiile privind susținerea formalizării muncii sau instituirea fondului destinat inițiativelor promovate de organizații ale societății civile.

Pilonul VI. Politici pentru generația următoare copii și tineri

VI.1. România Educată – Program Național pentru reducerea abandonului școli

VI.2. Granturi pentru tineret și sport

VI.3. Programul Național pentru Creșe

Aici vor fi promovate măsuri de reformă și investiții care vizează reducerea abandonului școlar (una din cele mai semnificative probleme din sistemul de educație cu efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a societății românești), măsuri în domeniul tineretului și sportului sau abordări coerente de politică publică printr-un Program Național pentru Creșe.