Update articol:

BCE va menţine nivelul scăzut record al dobânzilor până la mijlocul anului viitor

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să nu modifice dobânzile şi a anunţat că intenţionează să menţină nivelul scăzut record al dobânzilor până la mijlocul anului viitor, mult după data de 31 octombrie, când se încheie mandatul preşedintelui Mario Draghi, transmit MarketWatch, DPA şi Reuters.

Anterior, BCE indicase că ar putea majora dobânzile de la începutul lui 2020, dar deteriorarea rapidă a aşteptărilor inflaţioniste a determinat instituţia să-şi schimbe planurile.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat condiţiile pentru a treia rundă de operaţiuni de refinanţare pe termen lung (TLTRO), care va începe în luna septembrie 2019. Băncile se vor putea împrumuta de la BCE la o rată cu zece puncte de bază peste dobânda la depozite, de minus 0,40%.

Este pentru a treia oară de la debutul crizei din zona euro când BCE lansează astfel de operaţiuni ţintite de refinanţare pe termen lung (TLTRO). Prin aceste operaţiuni, BCE oferă credite pe termen lung băncilor, în ideea de a le stimula pe acestea să acorde mai multe credite economiei reale, astfel încât firmele să se poată împrumuta la dobânzi mai mici.

Într-un comunicat de presă al BCE, instituţia precizează că, la şedinţa care a avut loc joi, Consiliul guvernatorilor a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.

Economiştii se aşteaptă ca prima majorare a ratei dobânzii să fie anunţată de BCE în 2021, iar politica monetară relaxată să fie menţinută, pentru a stimula creşterea economică.

Pe fondul escaladării tensiunilor comerciale globale şi al incertitudinilor legate de evoluţia economiei mondiale, marile bănci centrale, cum ar fi Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană, par să fi renunţat la planurile lor de înăsprire a politicii monetare.

  • BCE revizuieşte estimările privind creşterea economică şi a inflaţiei

Banca Centrală Europeană (BCE) a modificat previziunile pentru următorii doi ani privind creşterea economică şi a inflaţiei, recunoscând că riscurile la adresa încetinirii în Europa vor fi mai extinse şi vor dura mai mult decât se anticipa, transmit DPA şi Reuters, conform Agerpres.

În conformitate cu noile estimări ale BCE, PIB-ul zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,2% în acest an şi un avans de 1,4% anul viitor, faţă de prognoza din martie, ce indica o expansiune de 1,1% în 2019 şi 1,6% în 2020. Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze la 1,3% anul acesta, faţă de 1,2% previzionată anterior, şi să crească uşor, la 1,4% (faţă de 1,5% estimată anterior)

Economia zonei euro este afectată de incertitudinile geopolitice, sporirea ameninţării protecţionismului şi de vulnerabilităţile de pe pieţele emergente, a avertizat joi preşedintele BCE, Mario Draghi. Acesta a dat asigurări că „probabilitatea unei recesiuni este scăzută”.

După ce miercuri Comisia Europeană a recomandat deschiderea unei proceduri disciplinare împotriva Italiei, din cauza încălcării reglementărilor fiscale din UE legate de nivelul datoriei, şeful BCE a apreciat joi că Italia are nevoie de un plan credibil pentru reducerea datoriei pe termen mediu.

Dacă explicaţiile Guvernului de la Roma vor fi considerate insuficiente, Bruxelles-ul va demara o acţiune disciplinară care ar putea să se concretizeze într-o amendă de 0,2% din PIB-ul Italiei, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro.

„Guvernul de la Roma va veni cu un plan de reducere a datoriei pe termen mediu. Nu cred că i se va cere o reducere rapidă a datoriei. Toţi ştim că este imposibil un declin rapid. Deci, cred că va fi un plan pe termen mediu, care oricum trebuie să fie credibil”, a afirmat Draghi, care este de naţionalitate italiană.

Autorităţile de la Roma estimează în acest an o creştere a datoriei publice la 132,6% din PIB, de la 132,2% din PIB în 2018 şi 131,4% din PIB în 2017. Italia are a doua cea mai ridicată datorie din UE, după Grecia. Comisia Europeană estimează o creştere a datoriei publice a Italiei la 133,7% din PIB în 2019 şi la 135,2% din PIB în 2020. 

  • Reuters: FMI consideră că euro este subevaluat şi cere BCE continuarea măsurilor de sprijinire a economiei

Fondul Monetar Internaţional (FMI) crede că Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să menţină actuala politică monetară relaxată, care sprijină economia, arată un document UE consultat de Reuters, în avanpremiera raportului pe care organizaţia financiară internaţională urmează să-l prezinte miniştrilor de Finanţe din zona euro săptămâna viitoare.

De asemenea, FMI intenţionează să repete solicitările sale de majorare a cheltuielilor adresate Germaniei şi altor state din zona euro care înregistrează excedent, în timp ce va cere Italiei şi altor ţări cu un nivel ridicat al datoriei să implementeze reforme structurale. Aceste decizii vor ajuta la aprecierea euro, pe care FMI îl vede uşor subevaluat, se arată în document. Conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2018.