Update articol:
Masa Rotundă cu tema ”CRIZA ENERGETICĂ: Beneficiile și dezavantajele măsurilor de protecție din piața de energie. Provocări viitoare și soluții de răspuns”

Bende Sandor: Statul nu o să poată finanța investiții, pentru că va trebui să achite facturile de compensare/plafonare pentru energie – video

Statul nu o să poată da bani pentru investiții, pentru că va trebui să achite facturile de compensare/plafonare pentru energie electrică sau gaze naturale, a declarat Bende Sandor, Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, la Masa Rotundă cu tema ”CRIZA ENERGETICĂ: Beneficiile și dezavantajele măsurilor de protecție din piața de energie. Provocări viitoare și soluții de răspuns”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Federația ACUE.

Ordonanța de Urgență privind plafonarea prețurilor din aprilie a intrat în vigoare și  va fi trimisă în Parlament pe circuitul legislativ. Prima cameră sesizată este probabil Senatul și pe urmă Camera decizională Camera Deputaților, a spus Bende Sandor, precizând că povara statului mai crește și cu acest lucru.

Domnia sa a explicat: “Cetățenii, într-un fel sau altul, trebuie protejați pentru că șocul este imens. Aceste scumpiri au venit dintr-o dată, neanticipat, iar oamenii nu au reușit să se pregătească pentru o anumită creștere de prețuri. Aici nu vorbim de creșteri de prețuri de 10-15% pe care probabil că le-ar mai fi suportat cetățenii, ci vorbim de o  creștere a prețului de 300%, care practic pune greutăți oricărui cetățean român și oricărei întreprinderi private sau de stat.

Și societățile se confruntă cu probleme pentru că le-au crescut foarte mult costurile de producție, produsele vor apărea cu un preț mai ridicat pe piață. Observăm cu toții că s-a scumpit pâinea, alimentele, materialele de construcții (pe acest segment am constatat creșteri de prețuri și de două-trei ori). Nu cred că în viitorul apropiat aceste prețuri vor scădea. Cu siguranță nu își vor reveni acolo unde au fost înainte de a începe să crească”.

Bende Sandor a mai spus: “Din păcate, având în vedere creșterea prețului la energie și gaze a trebuit să recurgem la asemenea legi. Nu este bine pentru nimeni, dar acest fenomen de creștere a prețurilor nu îl puteam opri. Ne-am dat seama de anul trecut deja că prețul energiei va fi o problemă, indiferent despre ce fel de energie vorbim și în ce formă. Vedem acum că și prețul combustibilului la pompă a luat-o razna.

În lunile septembrie-noiembrie, am lucrat la Legea consumatorului vulnerabil și la Legea plafonării energiei electrice și gazelor naturale, care au intrat în vigoare anul trecut. Referitor la Legea plafonării, au fost niște neînțelegeri care s-au modificat printr-o Ordonanță de Urgență pentru lunile februarie și martie.

Ce pot să vă spun este că o experiență prea bună nu cred că am avut.

Pe de o parte, probabil că nici consumatorii nu au reușit să resimtă beneficiile acestei legi pentru că nu știau și nu știu, nu simt, cât ar putea să coste energia fără plafonare. Cetățenii primesc o energie, întotdeauna se pare că este prea scumpă.

În schimb, actorii care participă la furnizarea de energie electrică, de la producție, distribuție, transport, au avut de suferit din cauza plafonării,  unii dintre ei din cauza legii suprataxării etc.

În plus, a avut de suferit și bugetul de stat, și, pe termen mediu și lung, vom avea de suferit cu toții. Toți cetățenii României suntem contribuitori la bugetul de stat, bani din care statul ar trebui să se întrețină.

Statul nu o să poată să dea bani pentru investiții, pentru că va trebui să achite facturile de compensare/plafonare pentru energie electrică sau gaze naturale.

Este un mecanism complex care, odată intrat în funcțiune, peste tot provoacă cheltuieli și probabil că nici mulțumirile nu sunt pentru cei pe care am vrut să îi protejăm.

Din păcate, în toamnă, toată lumea a crezut, inclusiv și eu, că primăvara va veni cu o cerere mai mică de energie, că lucrurile vor intra pe un făgaș normal,  că gazoductul Nord Stream 2 va intra în funcțiune, oferta va fi mai mare, prețul va scădea, așa cum este într-o piață liberă.

Ce s-a întâmplat între timp a fost imprevizibil. Nu m-am așteptat nici eu și nimeni cred că nu se aștepta la acest război, foarte rău pentru omenire. Acest eveniment nefericit și-a pus amprenta pe tot ce se întâmplă și cred că acel optimism cum că în primăvară vor scădea prețurile la energie nu va mai avea loc. Să dea Domnul să greșesc, dar nu cred. Și uite așa s-a considerat că este necesară o altă prelungire a plafonării prețurilor, o altă ordonanță de urgență care, pentru perioada următoare, să ajute din nou consumatorii.

Acest lucru provoacă un fenomen în lanț: pe de o parte, povara pe umării statului este imensă și greu de suportat. Pe de altă parte, probabil că distribuitorii, furnizorii sau producătorii au probleme de cash-flow  pentru că statul plătește cu greutate. Nu pot să zic că nu le plătește sau nu le plătește intenționat, dar are probabil greutăți în a plăti. Și de aici intrăm într-un cerc vicios, în care furnizorii nu pot să plătească la distribuitori, distribuitorii la producători și toată lumea intră într-un lanț  de datorie care nu se știe până unde poate merge și cât timp va rezista.

Noi încercăm să facem tot posibilul să găsim un echilibru între producători, transportatori, distribuitori,  furnizori, pe de o parte, și consumatori, pe cealaltă parte. Încet -încet va trebui să mergem într-o direcție în care intervenția statului să fie din ce în ce mai mică până la dispariția completă. Statul nu e bine să intervină în prețuri, eu întotdeauna am susținut că statul are o singură formă în care poate interveni în politica prețurilor – în momentul în care unui produs îi crește valoarea, îi crește valoarea din cauză că a crescut cererea, oferta este mică și statul ar putea să vină cu creșterea ofertei. Dacă poate să ajute statul cu creșterea ofertei, atunci cu siguranță prețurile vor reveni la normal. Aici putem să vorbim despre mărirea capacităților de producție. Chiar azi (n.r. marți) a trecut o lege prin Parlament o lege prin care facilităm  finalizarea lucrărilor la anumite hidrocentrale. Am avut discuții cu domnii de la Hidroelectrica, care ne-au dat asigurări că,  dacă legislația le permite, în termen de 2 până la 7 ani, ar putea să dea în sistem o producție de aproximativ 1000 megawați.

1000 de megawați este o putere consistentă, dacă vorbim de faptul că România, în linii mari, cumpără în fiecare zi 1400 megawați oră. Este ceva, având în vedere că am oprit Mintia care avea 1200 megawați oră putere instalată. Plus că energia hidro este ecologică”.

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (07/02/2023)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)