Update articol:

BNR nu susține proiectul de lege privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit, în forma actuală

www.bnr.ro www.bnr.ro
*BNR considera că prevederile proiectului de lege al senatorului Zamfir conduc la încălcarea unor drepturi constituționale și a unor principii fundamentale de drept și, întrucât vizează inclusiv creditele în derulare

Banca Națională a României a transmis Camerei Deputaților că nu susține proiectul de lege privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit, în forma actuală. Proiectul a fost initiat de senatorul PSD Daniel Zamfir si a trecut de Senat, fiind in dezbatere in Camera Deputatilor. Proiectul are avize favorabile de la Consiliul Economic şi Social si Consiliul Legislativ.

Daniel Zamfir a depus în Parlament, în luna septembrie, patru proiecte de lege care vizează protecţia a circa 4 milioane de familii care sunt supuse unor clauze „abuzive”, dupa cum a sustinut senatorul – legea privind protecţia consumatorului împotriva cesiunilor de creanţe speculative, legea privind protecţia consumatorului împotriva executărilor silite abuzive, legea privind protecţia consumatorului contra riscului valutar în contractele de credite şi legea privind protecţia consumatorului împotriva dobânzilor excesive, acea plafonare a dobânzilor.

Referitor la proiectul de lege privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit, BNR a subliniat, prin adresa semnata de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, că legislația națională relevantă în domeniul protecției consumatorilor a implementat deja, la finalul anului 2016, mecanismul dedicat aspectului riscului valutar în contractele de credit prevăzut de legislația UE (directiva în domeniul creditului ipotecar): “Mecanismul în discuție are dublă valență, pe de o parte, impune creditorilor practicarea unui regim de prevenire și avertizare pe bază continuă a solicitanților de credit în valută asupra riscului specific și, pe de altă parte, obligă împrumutătorii la conversia în monedă națională a creditului oricând pe parcursul contractului, la solicitarea clientului, la cursul de schimb de la data solicitării.”

BNR considera că prevederile proiectului de lege al senatorului Zamfir conduc la încălcarea unor drepturi constituționale și a unor principii fundamentale de drept și, întrucât vizează inclusiv creditele în derulare, vor crește incertitudinea legislativă în domeniul financiarbancar, accentuând riscul sistemic, semnalat deja ca fiind ridicat, atât de către Banca Națională a României în cadrul publicațiilor periodice, cât și de instituțiile de credit. Totodată, mediul de afaceri poate fi afectat prin descurajarea investitorilor potențiali, respectiv redimensionarea prezenței unor agenți economici pe piața din România, mai arata BNR.

BNR a transmis urmatoarele observații asupra proiectului de lege din perspectiva stabilității financiare:

„l) Legiferarea retroactivității aplicării conversiei creditelor în valută la cursul de schimb de la data încheierii plus o variație maximă de 20 la sută conduce la materializarea unui risc ce nu este luat în calcul la momentul acordării creditului, când se stabilește marja de dobândă aplicabilă creditului. Art. 4 alin. (3) al proiectului precizează că legea este aplicabilă și contractelor în derulare, fiind astfel extinsă aria de aplicare a proiectului de lege față de versiunea anterioară (BP. 454), în care legea era aplicabilă doar dacă se îndeplineau condițiile impreviziunii.

2) Prin natura regimului cursului de schimb în România, modificarea nivelului cursului de schimb este o certitudine încă de la momentul acordării creditului în valută. Ciclicitatea economiei de-a lungul vieții unui credit se concretizează în variații ale cursului de schimb (în cazul creditelor în valută) și ale ratei de dobândă (în cazul creditelor cu dobândă variabilă). Istoricul evoluției cursului de schimb al euro, francului elvețian sau dolarului american în raport cu leul a evidențiat variații consistente de-a lungul unor intervale medii sau mai îndelungate (cel puțin jumătate din viața creditului). Astfel, o analiză a fluctuațiilor pentru intervale de 5 ani sau IO ani ulterior anului 1999 relevă că media fluctuațiilor principalelor valute asociate creditelor acordate populației din România (euro și franc elvețian) a fost de peste 50 la sută (i) pentru perioade de cinci ani calculate anterior anului 2009 (perioadă caracterizată de o creștere accelerată a creditării), dar și (ii) pentru intervale de zece ani într-o perioadă îndelungată (1999-2018). În acest context, considerăm că acordarea dreptului de a converti creditele în valută aflate în derulare la rate stabilite arbitrar este inadecvată.

În plus, prin decizia Curții Constituționale nr. 62 din 7 februarie 2017 se constată că Legea pentru completarea Ordonanlei de urgenlă a Guvernului nr. 50/2010 privind contraclele de credit pentru consunzatori este neconstituțională, în ansamblul său. Această lege, supusă controlului de constituționalitate, reglementa o impreviziune aplicabilă ope legis, prevăzând expres obligația băncilor care au acordat credite în franci elvețieni de a efectua conversia în lei a soldului creditului la „cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni”.

Este important de subliniat faptul că, de la sfârșitul anului 2008 până în prezent, salariul mediu net s-a majorat cu 125 la sută, iar ratele de dobândă la creditele în euro au scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale, contrabalansând evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb.

Pe fondul riscurilor importante asociate creditării în valută, BNR a acționat proactiv și a implementat o serie de măsuri prudențiale pentru a descuraja acest tip de împrumuturi, apelând, totodată, inclusiv la avertizări publice, prin intermediul analizelor și dezbaterilor. De asemenea, ultimele măsuri macroprudențiale adoptate de către BNR în luna octombrie 2018, urmăresc, pe lângă protecția asigurată debitorilor și creșterea sustenabilă a creditului acordat populației, și diminuarea riscului valutar prin stabilirea unui prag de îndatorare mai strict pentru persoanele neacoperite la riscul valutar. Gradul de îndatorare maxim acceptat pentru noile credite este de 20 la sută pentru cele în valută, comparativ cu 40 la sută pentru cele în lei (cu posibilitatea creșterii cu 5 puncte procentuale a acestuia în cazul creditelor aferente achiziționării primei locuințe). Prin politicile sale, BNR urmărește prevenirea îndatorării excesive a populației, susținerea unei creditări sustenabile în lei, pe o perioadă mai îndelungată, și orientarea modelului de afaceri al băncilor către finanțarea sectorului companiilor.

Totodată, menționăm faptul că prin Ordonanla de urgenlă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri ižnobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consułnalori, s-au implementat în legislația românească prevederi care au în vedere: (i) obligativitatea avertizării debitorilor referitor la impactul asupra cuantumului de plată în cazul unei variații a cursului de schimb superioare nivelului de 20 la sută, în raport cu momentul acordării creditului, (ii) dreptul consumatorului de a converti creditul în valută într-o monedă alternativă, la cursul comunicat de Banca Națională a României în ziua solicitării conversiei, dacă variația cursului de la momentul acordării depășește 20 la sută (Art. 36) și (iii) obligativitatea de a prezenta în contractul de credit un exemplu în cazul unei fluctuații valutare de 20 la sută (Art. 37). Ca urmare, pentru creditele în valută acordate începând cu anul 2016 există un mecanism suplimentar ce avertizează asupra asumării riscului valutar și preîntâmpină invocarea unei prevederi de impreviziune.”