Update articol:

Bogdan Drăgoi, SIF Banat Crișana: Orice ne-am strădui să facem pentru dezvoltarea pietei de capital este în zadar, atât timp cât fondurile de pensii au poziții de buy and hold

parteneriat bvb anis
  • Drăgoi: Este o nebunie – nu putem crea lichiditate in piata dacă principalii jucători nu tranzacționează

  • Andreea Pipernea, APAPR: Din punctul de vedere al fondurilor de pensii, investiția pe bursa locală devine, de la lună la lună și de la an la an, din ce în ce mai problematică

Bogdan Drăgoi, președintele SIF Banat Crișana, consideră o greșeală faptul că principalii jucători din piața de capital, fondurile de pensii, au poziții de buy and hold, în contextul în care se dorește dezvoltarea bursei, domnia sa adăugând că o problemă este faptul că managerii de fond plătesc comisioanele de tranzacționare, și nu fondurile în sine.

El a avut un schimb de replici cu Andreea Pipernea, vicepreședinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și CEO NN Pensii, în cadrul unei conferințe organizate de Profit.ro, la începutul săptămânii.
Bogdan Drăgoi a spus: “Este o nebunie că astăzi, într-o bursă pe care noi încercăm să o dezvoltăm, principalii jucători, și anume fondurile de pensii, au o poziție de „buy and hold”. Daca analizam legislația în vigoare, vom constata că fondurile de pensii nu sunt stimulate sa tranzacționeze, deoarece comisioanele pentru aceste operațiuni sunt decontate de managerii de fond. Este greșit și, din păcate, este o sursă foarte mare de potențială finanțare a pieței de capital care este blocată.

Nu putem crea lichiditate dacă principalii jucători nu tranzacționează, dacă retailul nu vinde, iar statul, prin politica pe care o are pentru companiile de stat, este în impas.”

În schimb, Andreea Pipernea a menționat că, și dacă ar exista schimbarea referitoare la plata comisioanelor, comportamentul fondurilor de pensii nu s-ar schimba în zona de trading, ar rămâne tot unul de buy and hold. Domnia sa a spus: “Avem discuții cu diverși jucători din piață – talie medie și mai mare – (din zona publică, din zona privată) și știm că au deschidere către piața de capital, fie că vorbim de obligațiuni sau acțiuni. Dar, dacă ne uităm unde sunt majoritatea cumpărătorilor și a inflow-urilor din piață și unde sunt, ca dimensiune, cei care au intenția de listare, cu siguranță e un gap structural, care nu se poate închide decât cu venirea pe piață a unor companii foarte mari, în special din zona statului.

Din punctul de vedere al fondurilor de pensii, investiția pe bursa locală devine, de la lună la lună și de la an la an, din ce în ce mai problematică. Avem un rol pozitiv în a susține bursa locală și a o crește, dar avem și un rol limitativ  în lichiditatea ei.”

Ea a mai precizat că discuția referitoare la comportamentul de buy and hold și cea referitoare la fee-uri sunt foarte corecte: “Nu este un market practice să fie plătite de administrator (n.n. fee-urile), ar trebui să fie plătite din fond. Dar, chiar dacă ar există această schimbare, comportamentul fondurilor de pensii nu s-ar schimba în zona de trading, ar rămâne tot de buy and hold. E din ce în ce mai greu să “buy” în fiecare luna, atunci când vin contribuțiile lunare si cred că se vede că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult și către piețele de afară”.

Afirmația că politica fondurilor de pensii va rămâne de buy and hold chiar și dacă s-ar modifica modalitatea de plată a comisioanelor a atras o replică dură din partea lui Bogdan Drăgoi: “Fondurile de pensii sunt cel mai mare jucător din piață, ultimele cifre raportate indică, dacă nu mă înșel, 80 miliarde lei acumulate. Politica de buy and hold practicată de fondurile de pensii înseamnă că, în fiecare lună, dumneavoastra nu veți vinde nimic, iar cu lichiditatea care va veni în fiecare lună nu veți face nimic decât să cumpărați tot ce este în piață și să nu puneți nimic în vânzare.

De ce ne mai chinuim? Dacă cel mai mare jucător, care are 20 miliarde în acțiuni pe bursă, astăzi, are politică să nu tranzactioneze, orice ne-am chinui noi să facem – reducerea fiscalității, listarea Hidroelectrica – nu vom realiza nimic.

De ce? Pentru că oricât am lista, fondurile de pensii primesc atât de mulți bani, lunar, trimestrial, anual, de la deponenți încât veți acoperi tot free float-ul de la acele companii.

În fiecare lună, fondurile de pensii primesc 800 milioane lei de la deponenți. 24% din ultimele lor raportări le redirecționează către bursă. Asta înseamnă aproape 3 miliarde lei, pe an, bani din care ei cumpără acțiuni și au o politică de “buy and hold”. Asta, în condițiile în care noi avem o lichiditate zilnică de 10 milioane de dolari.”

Chestiunea lichidității în piața de capital este un subiect care preocupă toți participanții la piață, iar fondurile de pensii sunt privite ca jucători importanți pe Bursa de Valori București. Activitatea lor redusă de tranzacționare și, mai ales, politică buy and hold a fondurilor poate ridica probleme atât lichidității zilnice, dar mai ales ofertei disponibile în piață. Pe de altă parte, fondurile de pensii reclamă o oferta redusă de acțiuni pe bursa românească, ceea ce le creează dificultăți în zona acestui tip de plasament. Cert este că acest subiect merită și necesită atenție și pe viitor, mai ales în contextul discuțiilor privind dezvoltarea pieței de capital românești.

BVBStiri BVB

ROMCARBON SA (ROCE) (07/05/2021)

Contracte cu valoare peste 10% din cifra de afaceri

E-mini S&P 500 TURBO SHORT 0.01/4,400/4,300 (EBSPTS46) (07/05/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 10 si 11 Mai 2021

E-mini S&P 500 TURBO SHORT 0.01/4,400/4,300 (EBSPTS46) (07/05/2021)

Suspendare tranzactionare - 17:12 - Notificare Erste Group Bank AG - atingere bariera