Update articol:

Buget 2025: Locomotiva promisiunilor trage greu trenulețul cu taxe (opinie Laurenţiu Stan)

Autor: Laurențiu Stan, consultant financiar, director Kapital Minds

În ultimele zile ale lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor, prin publicarea execuției bugetului general consolidat la 31 decembrie 2024, a confirmat așteptările generale cu privire la un deficit bugetar record: 8,65% din PIB, destul de apropiat de cel din anul pandemiei, de 9,55%. Suntem campioni europeni, reușind contraperformanța de a depăși cu mult chiar și statele din regiune. Polonia și Slovacia au înregistrat un deficit bugetar de 5,8%, Ungaria 4,9%, iar cealaltă țară vecină europeană, Bulgaria, a avut o diferență negativă între venituri și cheltuieli de doar 3%, menținându-se astfel în afara procedurii de deficit excesiv. În plus, România a înregistrat anul trecut și un deficit de cont curent de peste 8%, rezultat mult mai slab față de celelalte țări emergente europene, doar Slovacia fiind pe minus cu 2,8%, pe când Ungaria, spre exemplu, a avut un excedent de 2%.

Pe 30 ianuarie au fost publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor și proiectele de Lege pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat aferente anului 2025. Guvernul a și adoptat proiectul de buget în ședința specială din 1 februarie 2025, acesta fiind transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare în procedură de urgență.

Bugetul este construit pe un deficit de 7,04% din PIB, o țintă ambițioasă, ținând cont de faptul că cel din 2024 prevedea un deficit de 5%, modificat la 6,94% din PIB la rectificarea din septembrie și iată că s-a ajuns la aproape 9% la finalul anului, cel mai mare impact asupra bugetului avându-l majorarea salariilor din sectorul public și recalcularea pensiilor. Aproape 9% din cheltuielile bugetare, circa 64 miliarde de lei, au fost acoperite din Fondul de rezervă bugetară.

În forma aprobată de Guvern, bugetul pentru anul în curs se bazează pe venituri totale de 667,5 mld. lei, mai mari cu 16,2% față de nivelul din 2024, respectiv pe cheltuieli de 802,2 mld. lei, cu 10,3% peste cele de anul trecut. Principalele premize de la care pornește construcția bugetară este că economia va crește cu 2,5%, iar rata inflației va fi, în medie, de 4,4%. Chiar dacă estimarea de creștere a PIB se încadrează în previziunile instituțiilor financiare internaționale ca FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană sau OCDE, pare greu de crezut că se va și realiza, având în vedere că este fundamentată pe o contribuție de 1,6% a serviciilor, dublă față de 2024, și pe 0,4% din construcții, contribuție poate ceva mai plauzibilă ținând cont de creșterea de anul acesta a alocărilor pentru investiții.

Revenind la veniturile bugetare, cele mai mari ponderi în cadrul acestora în anul 2025 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale, cu 30,8% din total venituri, urmate de TVA (20,4%), sume primite de la UE (13,1% – o creștere semnificativă față de 2024, când ponderea a fost de doar 7,5%) și impozit pe salarii și venit (8,5%).

În dinamică, cea mai mare creștere a veniturilor este bugetată la sumele primite din partea UE, care sunt mai mari cu aproape 45 mld. lei, mai mult decât dublu față de 2024. Rămâne de văzut dacă aceste sume se vor și încasa, o bună parte fiind aferente PNRR, iar plata acestora este condiționată de îndeplinirea anumitor angajamente asumate de autoritățile statului. Încasarea parțială a sumelor ar pune o presiune și mai mare asupra deficitului bugetar, deoarece pentru 2025 sunt prevăzute cheltuieli cu proiectele finanțate din fonduri UE mai mari cu 49 mld. lei față de anul anterior. În plus, gestionarea ineficientă a programelor de finanțare din fonduri nerambursabile ar putea afecta și finanțarea schemelor de ajutor de stat, cu impact negativ direct asupra mediului de afaceri.

Recenta modificare a legislației specifice microîntreprinderilor are impact asupra veniturilor statului. Astfel, veniturile bugetate din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor scad cu 34%, adică circa 1,2 miliarde lei, pentru 2026 fiind bugetată încă o reducere, cu 0,8 mld. lei, pe fondul scăderii plafonului de încadrare în această categorie, de la 250.000 euro la 100.000 euro. Pe de altă parte, veniturile din impozitul pe profit bugetate cresc cu peste 5 miliarde de lei, adică plus 15% față de 2024, iar pentru 2026 este previzionată încă o creștere, de 5 miliarde. Nu cred însă că aceste creșteri pot fi puse pe seama modificării regimului de impozitare al unora dintre microîntreprinderi, deoarece creșterea din 2024 față de anul anterior a fost mai mare, de aproape 6 miliarde de lei. Care ar putea fi utilitatea reducerii plafonului pentru microîntreprinderi pentru statul român? Pentru antreprenori este clar că nu este utilă, ci dimpotrivă.

O altă modificare recentă a legislației fiscale cu impact negativ asupra mediului de afaceri – creșterea impozitului pe dividende, de la 8% la 10% – pare să fie benefică pentru bugetul anului în curs, fiind previzionate venituri suplimentare de aproximativ 1,8 miliarde de lei. Mă întreb dacă este realistă această creștere bugetată, ținând cont că se anunță o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, cu perspective de reducere atât a numărului, cât și a profitabilității companiilor și, implicit, a sumelor alocate pentru dividende. În plus, așa cum s-a mai întâmplat, este foarte posibil ca mulți dintre acționari să fi repartizat o bună parte din profit ca dividende în decembrie 2024 pentru a beneficia de regimul de impozitare mai avantajos.

În rest, au mai apărut câteva previziuni de creștere, cum ar fi 1,2 miliarde din veniturile nete ale BNR, 1 miliard de lei din impozitul pe construcții (”taxa pe stâlp”), 500 de milioane lei din impozitul pe cifra de afaceri realizată de bănci și de companiile din petrol și gaze sau 400 de milioane din taxele pe jocuri de noroc. De asemenea, sunt bugetate și venituri de 2,1 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate, o sumă considerabil mai mare față de cele 120 de milioane din 2024. Asta înseamnă, oare, că au existat sume acordate anterior ca ajutoare de stat, sub formă de subvenții, împrumuturi cu dobândă preferențială, garanții de stat sau scutiri de taxe, care au fost considerate nelegale sau incompatibile cu reglementările europene ori naționale?

Sunt și reduceri importante: veniturile din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică dispar începând cu 2025. Această contribuție a fost instituită prin OUG 27/2022, cu scopul de a colecta venituri suplimentare de la producătorii și traderii de energie electrică și gaze naturale, în contextul creșterii prețurilor pe piața energetică. Prin acest demers, s-au încasat aproape 15 miliarde lei în 2023 și 2024, însă în noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională supraimpozitarea producătorilor de energie electrică prin contribuția la FTE și nu se va mai aplica în anii care urmează.

Pe cealaltă parte a bugetului, creșterea estimată de doar 10% a cheltuielilor totale pare cel puțin optimistă, față de creșterea de 19% din 2024. Spun asta deoarece, cu toate măsurile de austeritate actuale și viitoare, nu cred că este sustenabilă, cel puțin pe termen scurt, o creștere de doar 3% a cheltuielilor cu personalul din sistemul public și de doar 1,1% a celor cu bunurile și serviciile (față de +21% în 2024), unde intră și costurile cu achiziția de medicamente, materiale sanitare și echipamente medicale în spitalele publice sau cele cu manualele școlare și materialele didactice.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu doar 15%, față de o creștere de 21%, anul trecut. Putem spera ca această evoluție să nu fie subevaluată, având în vedere costurile foarte mari la care s-a împrumutat România anul trecut. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială par subdimensionate și este greu de crezut că statul se va putea încadra în acest nivel în contextul actual, cu un nivel în creștere al pensiilor obișnuite și speciale.

O creștere potențial benefică a cheltuielilor este în categoria investițiilor, acestea fiind bugetate la aproximativ 150 miliarde lei pentru 2025, față de 119 miliarde în 2024, reprezentând aproximativ 7,8% în PIB. Sumele pot reprezenta un impuls pentru mediul de afaceri și pentru societatea românească, în general, dacă sunt investite în îmbunătățirea infrastructurii, continuarea tranziției energetice sau dezvoltarea producției de bunuri.

Deși bugetul pentru 2025 “bifează” angajamentul statului asumat în Planul Bugetar-Structural național pe termen mediu (PBSNTM), de a reduce treptat deficitul până la un nivel de 2,5% în 2031, este esențial ca sumele prevăzute în categoriile de venituri și cheltuieli să fie fundamentate pe criterii realiste, nu populiste. Altfel, vom vedea, cât de curând, cel puțin o rectificare bugetară sau câteva noi vagoane adăugate trenulețului cu taxe.