Câștigul salarial mediu net, în scădere anuală cu aproape 7%

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna mai 2026 a fost de 9.483 lei, cu 257 lei mai mic (-2,6%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 159 lei (-2,7%), până la 5.684 lei. Suma reprezintă 1.084 euro nominal la cursul din iunie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă, mai puțin decât în urmă cu un an.

În contextul unei inflații anuale crescute la nivelul de +10,85% și al unui avans nominal cuantificat la 3,2%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -6,9%, valoare semnificativ sub nivelul de circa -5%, la care părea că se stabilizase între august 2025 și martie 2026. Evoluția a avut loc în contextul unor semnale destul de rezervate privind creșterea PIB pe anul în curs.

Pe fondul creșterii cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a coborât la 1.666 euro (prețuri relative în România de 65,1% din media europeană, valoare publicată de Eurostat), cu zece euro în minus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a diminuat în mai 2026 cu opt puncte procentuale, până la 237%.

Seria de date a INS confirmă tendința de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale față de nivelul de anul trecut. Pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele cinci luni ale anului a fost mai mic cu 6,2%, în contextul ajustării puterii de cumpărare exprimată în euro.

Variația anuală negativă a salariului în termeni reali se va menține în prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil. După aceea, situația se va inversa, prin creșterea salariului minim brut pe economie la 4.325 lei, corelată cu scăderea semnificativă a inflației. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut semnificativ la început de an (-5,3% brut pe primele cinci luni din 2026).

Salariul mediu din învățământ a pierdut 14% din puterea de cumpărare

Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat extracția petrolului brut și gazelor naturale (+21,3% nominal, respectiv +9,4% în termeni reali). Fabricarea produselor din tutun (+16,5% nominal și +5,1% ca putere de cumpărare) a ocupat locul al doilea. Marginal pe plus a mai rămas doar industria extractivă (+11,3%, respectiv +0,4%).

Toate celelalte domenii de activitate s-au situat pe minus în termeni reali, cu valori ceva mai moderate în cazul IT (-2,2%) și fabricării autovehiculelor (-2,3%). Acestea au fost urmate de sectorul construcțiilor (-3,7%, în pofida aportului important adus în evoluția PIB), industria alimentară (-4,5%), serviciile administrative (-4,6%) și HoReCa (-4,8%), cu industria prelucrătoare în ansamblu la cota -4,7%.

Foarte puțin peste media pe economie (-6,9%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real,

domeniul de cercetare-dezvoltare (-6,5%) și fabricarea substanțelor și produselor chimice (-6,8%). Imediat sub aceeași medie națională au figurat, pe luna mai 2026, intermedierile financiare și asigurările (-7%) și segmentul de distribuţie a apei, salubritate, deşeuri (-7,3%).

De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost marginal în creștere la sănătate şi asistenţă socială (+0,4%, adică -9,4% real) și pe minus foarte consistent în administrația publică (-4,5%, de unde -13,8% în termeni reali) și învățământ (-4,7%, respectiv -14% în termeni reali), ajuns pe penultima poziție la nivel național.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că nu mai puțin de cinci domenii de activitate au înregistrat scăderi de câștiguri salariale chiar și în termeni nominali, inclusiv transporturile și depozitarea (-0,1%, de unde -9,9% real) și fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-3,3% și -12,8% real). Lanterna roșie a fost bifată de telecomunicații, unde scăderea nominală de aproape nouă procente s-a tradus într-o contracție reală substanțială a puterii de cumpărare (-17,8%).