de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2026 a fost de 9.709 lei, cu 145 lei mai mare (+1,5%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 50 lei (tot +0,9%), până la 5.734 lei. Suma reprezintă 1.094 euro nominal la cursul din iunie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă, cu 2 euro mai mult decât în urmă cu un an.
În contextul unei inflații anuale în scădere la nivelul de +8,16% și al unui avans nominal cuantificat la 5,5%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -2,6%, valoare semnificativ mai bună decât în lunile anterioare și similară cu cea din iulie 2025. Evoluția a avut loc în contextul unui efect de bază pronunțat.
Pe fondul creșterii cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.703 euro (prețuri relative în România de 65,1% din media europeană, valoare publicată de Eurostat), cu 30 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a urcat în iulie 2026 cu 2,2 puncte procentuale, până la 241,1%.
Seria de date a INS confirmă ajustarea puterii de cumpărare a veniturilor salariale față de nivelul de anul trecut. Chiar și pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele șapte luni ale anului a fost mai mic cu numai 1,1%, în contextul creșterii puterii de cumpărare exprimată în euro.
Variația anuală negativă a salariului în termeni reali din prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil, se îndreaptă spre anulare, prin creșterea salariului minim brut pe economie la 4.325 lei, corelată cu scăderea semnificativă a inflației. Deocamdată, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut semnificativ (-5,8% brut pe primele șapte luni din 2026).
Telecomunicațiile, pe ultimul loc la evoluția puterii de cumpărare
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat (surprinzător) fabricarea autovehiculelor (+13,2% nominal și +4,7% ca putere de cumpărare). Pe plus în termeni reali au fost mai fost doar fabricarea produselor din tutun (+11,4% nominal, respectiv +3%), extracția petrolului brut și gazelor naturale (+8,9% și +0,7%) și intermedierile financiare (+8,4% și +0,3%).
Toate celelalte domenii de activitate s-au situat pe minus ca putere de cumpărare, cu diminuări minore în serviciile administrative (-0,1%), industria prelucrătoare în ansamblu (-0,3%), construcții (-0,8%) și sectorul IT (-0,9%). Cel de cercetare-dezvoltare, industria alimentară și cel de energie electrică şi termică, gaze, apă au format un grup compact la nivelul de +6,8% nominal și scăderi de -1,2% sau -1,3% după rotunjire și ajustarea cu inflația.
Aproape de media pe economie (-2,5%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real, fabricarea substanțelor și produsele chimice (tot -2,5%, dar +5,4% nominal), industria extractivă (-2,7%), transportul şi depozitarea (-3,1%) și segmentul de distribuţie a apei, salubritate, deşeuri etc. (-3,2%), în timp ce tranzacțiile imobiliare au coborât la -4,5%.
De luat aminte, sectoarele bugetare (market-maker pe piața muncii) au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost de creștere minoră la sănătate şi asistenţă socială și învățământ (câte +1,3% nominal, cu -6,3% și, respectiv -6,4% ca putere de cumpărare) și pe dublu minus în administrația publică (-0,2%, de unde -7,7% în termeni reali).
În fine, trebuie subliniat că alte două domenii de activitate au înregistrat scăderi de câștiguri salariale chiar și în termeni nominali, fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-0,2% nominal și -7,8% real, însă la o valoare relativ ridicată a venitului încasat, 11.948 lei, mai mult decât dublu față de media pe economie) și, pe ultimul loc, telecomunicațiile (-3,8% nominal, de unde -11,1% real).
| Știri BVB