de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut pe luna iunie 2026 a fost de 9.483 lei, cu 81 lei mai mare (+0,9%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 50 lei (tot +0,9%), până la 5.734 lei. Suma reprezintă 1.094 euro nominal la cursul din iunie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă, cu 2 euro mai mult decât în urmă cu un an.
În contextul unei inflații anuale în scădere la nivelul de +10,42% și al unui avans nominal cuantificat la 3,5%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -6,3%, valoare ceva mai bună decât în cele două luni anterioare. Evoluția a avut loc în contextul unor semnale rezervate privind creșterea PIB pe anul în curs.
Pe fondul creșterii cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.682 euro (prețuri relative în România de 65,1% din media europeană, valoare publicată de Eurostat), cu cinci euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a urcat în iunie 2026 cu 1,9 puncte procentuale, până la 238,9%.
Seria de date a INS confirmă ajustarea puterii de cumpărare a veniturilor salariale față de nivelul de anul trecut. Chiar și pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele șase luni ale anului a fost mai mic cu numai 2%, în contextul păstrării puterii de cumpărare exprimată în euro.
Tendința de variație anuală negativă a salariului în termeni reali din prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil, se va inversa, prin creșterea salariului minim brut pe economie la 4.325 lei, corelată cu scăderea semnificativă a inflației. Deocamdată, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut semnificativ (-5,7% brut pe primele șase luni din 2026).
Fabricarea produselor din tutun, singurul sector pe plus ca putere de cumpărare
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor din tutun (+26,3% nominal și +14,4% ca putere de cumpărare !), de fapt și singurul sector de activitate rămas pe plus în termeni reali. Toate celelalte domenii de activitate s-au situat pe minus, cu diminuări sub 3% doar în construcții (-2,7%) și IT (-2,9%).
Acestea au fost urmate de segmentul de cercetare-dezvoltare (+6,8% nominal, însă -3,2% ca putere de cumpărare), industria prelucrătoare în ansamblu la cota -4,2%, serviciile administrative (-4,4%), tranzacțiile imobiliare, comerțul (ambele cu -4,5%), industria alimentară și fabricarea substanțelor și produselor chimice (câte -4,7%).
Puțin peste media pe economie (-6,3%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real,
extracția petrolului brut și gazelor naturale (-5%), HoReCa (-5,2%), industria extractivă (-5,3%), furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă (-5,6%) și intermedierile financiare și asigurările (-6%). Imediat sub medie a figurat segmentul de distribuţie a apei, salubritate, deşeuri (-7,1%)
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost marginal în creștere la sănătate şi asistenţă socială (+0,2%, adică -9,3% real) și pe minus foarte consistent în administrația publică (-3,6%, de unde -12,7% în termeni reali) și învățământ (-2,4%, respectiv -11,7% în termeni reali).
În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că alte două domenii de activitate au înregistrat scăderi de câștiguri salariale chiar și în termeni nominali, telecomunicațiile (-4%, de unde -13% real) și fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-12,7% și -21% real, însă la o valoare relativ ridicată a venitului încasat, 11.045 lei, aproape dublu față de media pe economie).
| Știri BVB