Cel mai mare producător de îngrășăminte din Europa, Yara International ASA, a deschis o fabrică de hidrogen regenerabil în Norvegia, în încercarea de a decarboniza un proces care utilizează gazele naturale ca materie primă, potrivit Irish Independent.

Industria îngrășămintelor se confruntă cu o sarcină dificilă în ceea ce privește reducerea emisiilor, deoarece gazul este atât o materie primă, cât și o sursă de energie în producția de amoniac. Așa-numitul amoniac verde poate fi produs prin combinarea hidrogenului din electroliza apei, folosind energie regenerabilă cu azot.

Instalația demonstrativă de 24 de megawați, care este în prezent cea mai mare instalație de electroliză a apei din Europa, reprezintă un pas spre reducerea emisiilor la fabrica Heroya, una dintre cele mai mari surse de CO2 din Norvegia, în afara industriei de petrol și gaze. Noua instalație va reduce cu 5% emisiile anuale de CO2 ale Heroya, care se ridică la 800.000 de tone.

„Amoniacul regenerabil este o parte importantă a puzzle-ului decarbonizării, totuși dezvoltarea lui la scară necesită timp”, a declarat Hans Olav Raen, directorul executiv al Yara Clean Ammonia, într-un comunicat.

Noua unitate, inaugurată de premierul norvegian Jonas Gahr Store din Porsgrunn, în regiunea Telemark, a livrat deja primul îngrășământ din amoniac regenerabil produs în fabrică.

Yara, care a inventat un proces de producere în masă a îngrășămintelor în urmă cu mai bine de un secol, vrea să devină un jucător important în furnizarea de energie curată. Compania vede amoniacul curat ca o soluție pentru decarbonizarea sectoarelor provocatoare, cum ar fi transportul maritim, generarea de energie și agricultura.

Yara operează cea mai mare rețea de amoniac din lume, cu 15 nave și acces la 18 terminale, plus mai multe locuri de producție și consum. Poziția companiei ca un consumator și comerciant de amoniac poate ajuta la reducerea riscului proiectelor de hidrogen atunci când vine vorba de acorduri de preluare pentru gaz.

Yara a semnat, de asemenea, un acord cu proiectul Northern Lights pentru a transporta CO2 de la situl său Sluiskil din Țările de Jos pentru a fi stocat sub Marea Nordului norvegiană. De asemenea, are în vedere proiecte de captare a carbonului în SUA.