România trebuie să accelereze investițiile în infrastructura de hidrogen, cercetare și inovare, pentru a transforma cadrul legislativ existent în proiecte concrete și pentru a sprijini decarbonizarea industriei, a declarat Oana Özmen, avocat, fost deputat și inițiatoarea Legii hidrogenului, în cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence. Aceasta consideră că resursele de gaze naturale ale României trebuie valorificate în paralel cu dezvoltarea noilor tehnologii energetice, iar colaborarea cu statele vecine ar putea facilita realizarea unei infrastructuri regionale pentru transportul hidrogenului.
„Hidrogenul și biocombustibilii pot fi o alternativă. Dar să nu uităm că, în această tranziție energetică, faptul că avem aceste resurse de gaze poate face diferența, în condițiile în care avem nevoie de o infrastructură, iar dezvoltarea rețelei este esențială”, a declarat Oana Özmen.
Fostul deputat a subliniat că România trebuie să acorde o atenție mai mare cercetării și inovării și a solicitat autorităților publice să sprijine companiile care investesc în dezvoltarea tehnologiilor pentru utilizarea hidrogenului.
„Mi-aș dori ca autoritățile publice să sprijine mai mult astfel de inițiative, pentru că mă uit la ceea ce fac alte țări atunci când vorbim despre cercetare și inovare”, a afirmat aceasta.
-
Proiectul Delgaz Grid de la Mediaș, exemplu pentru dezvoltarea tehnologiilor de hidrogen
Oana Özmen a evidențiat proiectul derulat de Delgaz Grid la Mediaș, privind testarea amestecului de hidrogen cu gaze naturale în rețelele existente, considerând că acesta demonstrează capacitatea specialiștilor români de a dezvolta soluții tehnologice.
„Cei de la Delgaz au testat la Mediaș acest amestec de hidrogen cu gaze naturale. Înțeleg că, față de procentul acela de 11%, ați ajuns la aproape 30%. Este o dovadă că mințile românești pot veni cu o soluție tehnică”, a declarat aceasta.
Ea a amintit că, în momentul elaborării Legii hidrogenului, și-a dorit ca România să devină relevantă în domeniu, nu doar să se numere printre primele state din regiune care au adoptat un cadru legislativ specific.
„Mi-aș fi dorit să devenim și relevanți, nu doar să ne bucurăm că avem un cadru legislativ”, a subliniat Özmen.
-
„Și în Dobrogea ar fi posibile proiecte Power-to-X”
Oana Özmen a prezentat exemple din alte state europene care investesc în infrastructura pentru hidrogen și în tehnologii de conversie a energiei regenerabile.
Aceasta a făcut referire la cooperarea dintre Spania, Germania, Franța și Portugalia pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate transportului hidrogenului, precum și la proiectele de tip Power-to-X dezvoltate în Danemarca.
În opinia sa, astfel de investiții ar putea fi realizate și în România, inclusiv în Dobrogea, unde există potențial pentru producția de energie regenerabilă.
„Și la noi ar fi posibil în Dobrogea, dar deocamdată suntem doar la stadiul inițiativelor. Sunt sigură că anii care vor veni pot aduce și un astfel de proiect în România”, a declarat fostul deputat.
Oana Özmen a menționat și exemplul Coreei de Sud, care și-a stabilit obiective ambițioase privind dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu hidrogen pentru transporturi.”Coreea de Sud şi-a propus până în 2040 să producă 6,2 milioane fuell cell şi 1200 de staţii de încărcare de hidrogen”, a explicat doamna Ozmen.
-
Industria românească trebuie să utilizeze fondurile pentru decarbonizare, nu doar să plătească certificate de emisii
Un alt subiect abordat de Oana Özmen a fost necesitatea sprijinirii industriei românești în procesul de tranziție energetică.
Ea a amintit că Legea hidrogenului a fost concepută cu accent pe utilizarea acestei resurse în transporturi și industrie, printr-un efort comun al membrilor Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.
„Nu este doar proiectul meu. Este proiectul la care am lucrat împreună cu Comisia pentru industrii și servicii. Îi mulțumesc domnului președinte Bende și colegilor mei din comisie pentru sprijin”, a declarat aceasta.
Potrivit fostului deputat, România trebuie să ofere industriei posibilitatea de a investi în tehnologii de reducere a emisiilor, folosind finanțările disponibile pentru decarbonizare.
„Nu dăm suficient credit acestor tehnologii, astfel încât industria românească să aibă posibilitatea să facă această tranziție utilizând fondurile disponibile pentru decarbonizare, astfel încât să nu fim în situația de a plăti doar certificate care nu se regăsesc în niciun fel într-o astfel de investiție”, a explicat Oana Özmen.
-
România ar putea dezvolta infrastructură de hidrogen împreună cu Bulgaria, Grecia și Ungaria
Oana Özmen consideră că România ar trebui să analizeze posibilitatea dezvoltării unor proiecte transfrontaliere pentru transportul hidrogenului, după modelul inițiativelor promovate în alte regiuni europene.
„Cred că și România ar putea, împreună cu țările din jur, să dezvolte o astfel de infrastructură, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Ungaria, de ce nu, astfel încât producția de hidrogen din această zonă să fie disponibilă pentru o anumită parte a Europei”, a declarat aceasta.
În același timp, fostul deputat a subliniat că dezvoltarea hidrogenului nu trebuie privită separat de valorificarea resurselor de gaze naturale ale României.
„Este clar că avem aceste resurse de gaze pe care trebuie să le valorificăm. Și cred că este esențial, dacă ne dorim ca în viitor hidrogenul să devină o alternativă, alături de biocombustibili, ca aceste resurse de gaze să fie valorificate, astfel încât industria din România să devină puternică și relevantă”, a concluzionat Oana Özmen.
| Știri BVB