Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, intenționează să propună continuarea schemei de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze naturale și după 1 aprilie 2027, pentru a evita creșteri semnificative ale prețurilor și pentru a permite o tranziție graduală către piața liberă. Ministerul analizează un mecanism bazat pe stabilirea unui preț administrativ, în timp ce plafonarea prețurilor nu reprezintă, în prezent, varianta principală luată în calcul, a declarat ministrul într-un interviu acordat AGERPRES.
„Cel mai probabil, propunerea mea va fi de a continua o schemă și după data de 1 aprilie, pe gaze naturale, de așa natură încât, pe de o parte, să nu discutăm de niște creșteri mari de prețuri, pe de altă parte, trecerea către o nouă etapă să se facă într-un mod absolut normal și natural”, a afirmat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a explicat că actuala schemă de sprijin este valabilă până la 31 martie 2027 și că intenționează să stabilească, până la sfârșitul acestui an, o direcție concretă privind mecanismul care va fi aplicat ulterior. „Nu cred că putem să discutăm de o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piață fără un interval de timp”, a declarat acesta.
-
Un preț administrativ, în locul plafonării
Întrebat dacă noua schemă ar presupune o plafonare a prețurilor, ministrul a precizat că varianta analizată în prezent este diferită. „Pentru casnic, propunerea, așa cum se vede astăzi, trebuie să rulăm aceste scenarii, pleacă tot de la stabilirea unui preț administrativ. Deci n-o să discutăm despre plafonare sau, cel puțin la momentul de față, ideea plafonării nu o avem în calcul, nu o eliminăm cu totul, dar nu o avem în calcul. Discutăm despre ideea de a avea un preț administrativ.”
Chisăliță a amintit că estimările sale anterioare privind majorarea prețurilor gazelor, cuprinse între 16% și 27%, au fost realizate pe baza ofertelor existente pe piață. Evoluțiile diferă însă de la un furnizor la altul, unele oferte indicând creșteri mai mari, iar altele majorări mai reduse sau chiar scăderi.
Ministrul a explicat că prețul final al energiei include trei componente: costul mărfii, tarifele de transport și distribuție și fiscalitatea. Ministerul Energiei poate interveni direct doar asupra primei componente.
Potrivit acestuia, în cursul lunii noiembrie ar putea fi prezentate măsuri concrete, însă aplicarea lor va depinde inclusiv de respectarea legislației concurenței și de obținerea aprobărilor necesare.
-
Ministerul pregătește scheme de sprijin și pentru marii consumatori industriali
O altă informație importantă vizează posibilitatea introducerii unor mecanisme de sprijin pentru consumatorii noncasnici, inclusiv pentru marii consumatori industriali. Ministrul a confirmat că Ministerul Energiei lucrează la astfel de scheme și că au avut deja loc discuții cu Consiliul Concurenței.
„Avem în vedere acest lucru, doar că sunt foarte multe probleme legate de non-casnici. Dacă la casnici, cumva, există o înțelegere la nivelul Uniunii Europene, pentru non-casnici sunt foarte multe restricții din punctul acesta de vedere.”
Chisăliță a subliniat că orice mecanism trebuie să respecte legislația națională și europeană și să fie compatibil cu disponibilitatea efectivă a gazelor naturale. „Dar, da, pot să spun că lucrăm la astfel de scheme”, a precizat ministrul.
-
Gazele din Neptun Deep, așteptate în a doua parte a anului 2027
Referitor la contribuția proiectului Neptun Deep la aprovizionarea pieței românești, ministrul Energiei a indicat că gazele din Marea Neagră trebuie luate în calcul pentru a doua parte a anului viitor. „Gazele din Marea Neagră trebuie să le vedem undeva în partea a 2-a a anului, adică înspre acea parte, ca să fim siguri, siguri sau cât putem să fim de siguri pentru ele. Asta înseamnă că iarna asta trebuie să ne descurcăm cum putem.”
Ministrul a atras atenția că producția internă de gaze naturale este, în prezent, inferioară consumului, ceea ce limitează posibilitățile de intervenție asupra prețurilor și impune luarea în calcul a importurilor.
-
Chisăliță: Situația energetică este printre cele mai dificile din istoria industriei
Ministrul a descris situația actuală a sistemului energetic drept una dintre cele mai dificile din istoria sectorului. „Dacă e să mă refer la tot ce știu eu din istoria industriei energetice, este una dintre situațiile grele sau printre cele mai grele care care au existat.”
Potrivit acestuia, prioritatea imediată este asigurarea continuității alimentării cu energie în sezonul rece, inclusiv prin menținerea în funcțiune a capacităților de producție și pregătirea unor scenarii pentru situații excepționale.
Chisăliță a explicat că prelungirea situației de alertă în sectorul energetic urmărește menținerea unor mecanisme care pot fi activate dacă apar dezechilibre majore.
„Preocuparea principală este trecerea acestei ierni, pentru că e un număr destul de important de crize care se suprapun. Putem să vorbim de o policriză în care ne găsim în momentul de față.” Ministrul a arătat că, în cazul unor dezechilibre între cerere și ofertă, soluțiile sunt creșterea producției și a importurilor sau reducerea consumului, fiecare variantă având propriile limitări.
-
O nouă schemă pentru consumatorii vulnerabili, până la sfârșitul anului
Ministerul Energiei pregătește, împreună cu Ministerul Muncii, o revizuire a mecanismelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Noua abordare ar urma să direcționeze ajutoarele către persoanele care au cea mai mare nevoie, în locul distribuirii unor sume reduse către un număr foarte mare de beneficiari.
Sunt analizate modificarea pragurilor de venit și introducerea unor criterii suplimentare pentru identificarea vulnerabilității energetice.
Ministrul intenționează ca noua schemă să fie prezentată în noiembrie sau, cel târziu, până la sfârșitul anului. În ceea ce privește Registrul național al consumatorilor vulnerabili, Chisăliță a indicat un termen optimist de aproximativ 12 luni pentru realizare, urmând ca până atunci să fie utilizate mecanisme intermediare de sprijin.
-
150 de milioane de euro pentru stocarea energiei în baterii
Ministrul a anunțat că este în lucru o strategie națională pentru stocarea energiei, care să coreleze dezvoltarea bateriilor și a centralelor cu acumulare prin pompaj cu necesarul sistemului energetic, capacitățile de producție și dezvoltarea rețelelor.
Apelul pentru instalații autonome de stocare în baterii este deja deschis, cu un buget de 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare. Programul urmărește instalarea unei capacități de stocare de cel puțin 2.174 MWh, cu un ajutor maxim de 69.000 de euro/MWh și de 15 milioane de euro pentru fiecare întreprindere. Termenul de depunere a proiectelor a fost prelungit până la 15 noiembrie 2026, ora 23:59.
Ministrul a subliniat că, din perspectiva funcționării sistemului energetic, nu contează doar capacitatea instalată, ci și amplasarea bateriilor și durata pentru care acestea pot furniza energie în perioadele de consum ridicat.
* Tarnița-Lăpuștești și alte proiecte de stocare prin pompaj, analizate în noua strategie
Proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești urmează să fie analizat în cadrul viitoarei strategii de stocare. Deși investiția poate fi mai costisitoare decât soluțiile bazate pe baterii, ministrul consideră că stocarea prin pompaj oferă avantaje suplimentare pentru securitatea energetică.
Hidroelectrica și EDF au pregătit cadrul unei asocieri în cote egale pentru dezvoltarea proiectului. În paralel, este analizat și proiectul Frasin-Pângărați, din zona Bicaz, cu o putere de aproximativ 340 MW, care a obținut acordul de mediu.
Ministrul nu a avansat un termen pentru punerea în funcțiune a primei centrale de acest tip, precizând că prioritățile vor fi stabilite în funcție de necesarul identificat prin strategia națională.
-
Proiectul SMR de la Doicești, în evaluare. Peste 80% dintre condițiile pentru decizia finală de investiție nu sunt îndeplinite
În ceea ce privește proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni de la Doicești, ministrul a precizat că Nuclearelectrica desfășoară o evaluare înaintea unei decizii privind continuarea investiției.
Potrivit informațiilor prezentate în interviu, hotărârea acționarilor Nuclearelectrica din 29 octombrie a aprobat măsuri de prioritizare a activităților RoPower Nuclear și de eficientizare a cheltuielilor.
La data raportării, peste 80% dintre condițiile asociate deciziei finale de investiție nu erau îndeplinite. „În momentul de față există un proces de evaluare la nivelul companiei Nuclearelectrica față de proiectul de la Doicești”, a declarat Chisăliță.
Ministrul a explicat că viitoarele decizii trebuie să se bazeze pe evaluarea costurilor de construcție, finanțare și a riscurilor proiectului, înainte de stabilirea competitivității economice a energiei care ar urma să fie produsă.
Până la finalizarea evaluării, Ministerul Energiei nu avansează o concluzie privind viitorul proiectului.
| Știri BVB