Leul intră din nou sub presiune, iar de această dată, miza este, pe lângă cursul euro/leu, scăderea rezervelor BNR, dolarul mai puternic și incertitudinea politică. Toate acestea pot transforma deprecierea într-un test mai important pentru costul importurilor, creditare și consum, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Moneda națională a suportat două episoade de depreciere în 2026 în raport cu moneda unică europeană, primul în primăvară și al doilea este în desfășurare în această toamnă. Pe un fond de prudență în creștere a investitorilor, cu o răbdare care se subțiază într-un mediu global atent la avertismente, incertitudinea politică și fiscală a dus, într-un mod deloc surprinzător, la perioade de vulnerabilitate ale cursului de schimb.
După veștile de scădere a rezervelor BNR, care sugerează o posibilă intervenție pentru apărarea cursului în septembrie, și cu o nouă tentativă fără succes de formare a guvernului, orice scânteie ar fi produs efecte în piața valutară. Banca centrală, fidelă abordării de flotare controlată a cursului, este prezentă în piață pentru a ”netezi” mișcări abrupte.
BNR poate tempera mișcările, dar nu le poate opri
Rezervele sunt adecvate, dar cele 60,06 miliarde de Euro, în scădere de 4,805 miliarde de Euro doar în septembrie, nu pot fi consumate numai pentru apărarea cursului de schimb. Prezența BNR nu se poate opune unor ajustări macroeconomice necesare timp îndelungat. Cursul valutar este atât barometru cât și instrument de reglare, iar un Euro mai puternic frânează apetitul pentru consum din import.
Deși dureros, înăsprirea accesului la bunuri și servicii pentru cetățeni și companii contribuie la diminuarea deficitului extern. Balanța comercială a înregistrat în primele șapte luni ale anului un deficit de 19,276 miliarde de Euro, mai mic cu 1,1% față de perioada similară din 2025, după ce, în primele luni, scăderea era de 6,2%. Direcția era, așadar, sursă de preocupare, iar deficitul de cont curent estimat de 6,8% din PIB anul acesta este foarte ridicat. Polonia se află, de exemplu, la 2%, iar Ungaria la 0,1% din PIB, arată reprezentantul XTB România.
Este relevant și că leul pierde teren în raport cu un Euro slab, la rândul său, în fața dolarului american, subliniază Claudiu Cazacu.
Cursul dolar-leu s-a apreciat cu 10,3% anul acesta, un ritm dublu față de Euro-leu, care a crescut cu 5,12%. Deși zona Euro este principalul partener comercial al României, dolarul mai scump are efecte importante asupra costului petrolului, carburanților și gazelor importate, pe lângă materii prime, electronice, echipamente industriale și medicamente din Asia.
În plus, aprecierea dolarului face mai costisitoare rambursarea datoriilor denominate în USD, de către companii sau de către stat. Iar dobânzile sunt așteptate să crească în continuare, în SUA și zona Euro, făcând mai puțin atractive plasamentele în lei.
BNR decide politica monetară, iar așteptarea este de menținere a ratei dobânzii la 6,5%. Deprecierea cursului ar putea fi discutată în comunicatul de presă așteptat joi, cu mai multe detalii posibile în noiembrie. Semnale recente sugerează că BNR va fi mai atentă la stabilitatea ratelor dobânzilor relativ la cursul de schimb. Cu o datorie publică deja amplă, România resimte scumpirea creditării care erodează resurse bugetare limitate. Deși nu va ieși din piață, banca centrală ar putea permite o flexibilitate sporită a cursului de schimb.
Pragul de 5,5 lei pentru euro, în scenariile următoarelor luni?
Estimarea CFA România este de 5,4-5,5 lei pentru un Euro la finele lui 2027, limita inferioară fiind posibil atinsă chiar anul acesta. Cursul de schimb, dacă se ține seama de inflația ridicată din România relativ la zona Euro, a rămas în urmă, însemnând că, din prisma acestui indicator, leul este supraevaluat. Estimările variază în plajă largă, punctează Claudiu Cazacu.
Potrivit unei analize HSBC, într-un calcul teoretic, ținând seama de nivelul mediu al estimării pentru cursul de schimb efectiv real (REER), nivelul de echilibru al cursului de schimb ar fi de 5,84, în timp ce anul trecut guvernatorul BNR vorbea despre o supraevaluare a leului de sub 5%.
Dacă am aplica o zonă de ”toleranță” de 5% față de nivelul de echilibru pornind de la cursul de schimb efectiv real (REER) am obține un nivel de 5,54. Deși e puțin probabil ca BNR să permită o atingere relativ rapidă a acestuia, cu o zonă de gardă suplimentară, regiunea 5,50 a EUR/RON ne-ar putea da o idee, pentru perioada lunilor următoare, despre scenariul tolerabil al dinamicii leului.
Dacă situația politică incertă continuă, chiar și cu celelalte variabile ale mediului geopolitic, dobânzilor globale și tensiunilor comerciale neschimbate, presiunea ascendentă a cursului de schimb poate fi mai ridicată, însemnând noi maxime istorice și apropierea de 5,5 lei pentru un Euro în lunile următoare.
| Știri BVB