Update articol:

CNIPMMR solicită menținerea posibilitații IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit

CNIPMMR solicită menținerea posibilitații IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit, după ce ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat ca se dorește o creștere a fiscalității. 

„CNIPMMR nu susține o nouă impozitare forfetară și o creștere a fiscalizării IMM-urilor, solicitând asigurarea cadrului legal fiscal actual, orientat, deja din 2015, într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profitului”, a declarat luni Liviu Rogojinaru, secretar general al Consiliului.

Acesta a mai precizat: „În perioada 2015-2018 în România au avut loc modificări legislative ample în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor societăților comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor, cotele aplicate fiind reconsiderate și depinzând acum de numărul de angajați, și în înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități. Această regândire a sistemului de impozitare a câștigurilor companiilor s-a realizat prin extinderea masivă a societăților din categoria microîntreprinderilor, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie fiind majorat de peste 15 ori în perioada 2015-2018.

Modificările legislative din perioada 2015-2018 au vizat majorarea de peste 15 ori a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la 100.000 euro în anul 2016, 500.000 euro în anul 2017, ajungând la 1.000.000 euro în anul 2018″.

În ceea ce privește cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor, acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de angajați începând cu anul 2016. De la cota unică de 3% din anul 2015, s-a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1% pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați.

Întreprinderile mici au și posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea exercita această opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de la echivalentul a 25.000 euro în 2015 și 2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, întreprinderile care desfăşurau activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publicăși erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale unui impozit specific, noul impozit având caracteristicile unui impozit forfetar. 

CNIPMMR arată într-un comunicat: „1. CNIPMMR nu susține o nouă impozitare forfetară și o creștere a fiscalizării IMM-urilor, solicitând asigurarea stabilității cadrului legal fiscal actual, orientat deja din 2015 (prin ample modificări legislative adoptate în fiecare an până în 2018), într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor și pe înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități, impozit având caracteristicile unui impozit forfetar. 

  1. În multe țări, întreprinderile mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câștigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente:
  • pentru întreprinderile de talie mică costurile administrative, incluzând printre altele cheltuielile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale precum și pe cele legate de conformarea cu reglementările în vigoare sunt mai ridicate prin raportare la cifra de afaceri sau active comparativ cu firmele de dimensiuni mari;
  • întreprinderile de talie mică sunt dezavantajate în competiția cu firmele mari de accesul limitat la finanțare, imposibilitatea de a concura în cercetare și inovare cu întreprinderile mari;
  • un sistem simplificat de impozitare aplicabil firmelor mici poate sprijini diminuarea evaziunii fiscale în cazul acestora.

Multe țări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării „prezumate” a câștigurilor, respectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova un sistem fiscal simplu și a diminua fenomenul evaziunii fiscale.

  1. Pe lângă avantajele sistemului de impozitare a veniturilor trebuie avute în vedre și dezavantajele: impozitarea are loc și dacă întreprinderile înregistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade mai dificile sau ca urmare a faptului că se află într-o fază investițională, rata impozitării va fi mai mică în perioadele de ascensiune și mai ridicată în perioadele de recesiune, ceea ce va amplifica amplitudinea fluctuațiilor ciclului economic, motiv pentru care CNIPMMR solicită menținerea posibilității IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit.
  1. Este necesară identificarea unei balanțe optime în ceea ce privește definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea veniturilor, precum și alegerea cotelor de impunere care să conducă la creșterea conformării voluntare și echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu de desfășurare a activității concurențial pentru întreprinderile de talie mică, o creștere a fiscalizării nefiind justificată și oportună și având efecte negative majore asupra economiei. 
  1. Este necesară o amplă restructurare a ANAF și o reducere importantă a cheltuielilor de funcționare, inclusiv a controalelor, având în vedere modificările legislative ample din perioada 2015-2018 în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor societăților comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor și înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități, având caracteristicile unui impozit forfetar, simplificarea sistemului de impozitare permitând reducerea controalelor și a cheltuielilor aferente.
  1. CNIPMMR solicită adoptarea unor măsuri administrative și legislative corespunzătoare pentru rezolvarea problemei controalelor excesive, recunoscută de Ministrul Finanțelor Publice: “companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară”, fiind necesară centrarea ANAF pe prevenire și informarea contribualilor, în condițiile orientării politicii fiscale pe impozitarea veniturilor și impozitul specific pentru anumite categorii de activități, care are caracteristicile unui impozit forfetar.
  1. Referitor la declarația că „În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%” Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar), ar fi mai indicată pentru ambele părţi, este necesară realizarea unei ample analize ex-post privind consecințele schimbărilor majore ale regimului de impozitare a veniturilor întreprinderilor din România, inclusiv asupra bugetului general consolidat, bazată pe statistici reale, numărul total al companiilor care au depus situații financiare în 2017 fiind doar de 692.968, din care mai mult de 25% au avut un volum foarte redus al activității (veniturile anuale din exploatare sub 1.000 lei). 
  2. Trebuie găsite soluții și pentru întreprinderile dezavantajate care cumulează 44% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%”;„firmele cu o profitabilitate mai redusă decât pragul de 6,25% (14,3% dintre firme, acestea generând 25,3% din totalul veniturilor din exploatare) și cele care au înregistrat pierderi (30,6% dintre firme, acestea generând 19,1% din totalul veniturilor din exploatare) ar fi fost avantajate de regimul impozitului pe profit.” (Consiliul Fiscal: „Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2018”)”.”

CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată în ultimii ani precum și asupra volumului imens de acte normative adoptate, a mai completat domnul Rogojinaru.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

Pentru viitor, CNIPMMR solicită respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decisional deschis și transparent, un dialog social calitativ cu confederațiile patronale, evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot intervene modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”), pentru asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil şi restabilirea încrederii investitorilor, a încheiat Liviu Rogojinaru, secretar general al Consiliului.

Teodorovici: Impozitul forfetar ar putea fi mai indicat atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru ANAF